România a găzduit, pentru prima dată în istorie, un Congres Internațional de Longevitate, un eveniment de înaltă expertiză științifică, care a reunit specialiști internaționali în biogerontologie, medicină preventivă, politici de sănătate, neuroștiințe, etică medicală și biotehnologie. A fost o întâlnire definitorie pentru un domeniu care nu mai aparține viitorului speculativ, ci prezentului urgent: longevitatea ca știință, politică publică și drept fundamental al omului.
Această ediție inaugurală a marcat un moment esențial pentru România și pentru Europa de Sud-Est: nu doar se aliniază unui curent global, ci își revendică rolul istoric de pionier, fundamentat pe moștenirea Anei Aslan și a Institutului de Geriatrie, creat cu mult înaintea structurilor similare din Statele Unite.
Targetarea mecanismelor biologice ale îmbătrânirii: o paradigmă nouă
Discursul prof. dr. Ilia Stambler, fondator al International Longevity Alliance, a deschis dezbaterea centrală a congresului. Acesta a subliniat că prevenirea bolilor asociate vârstei — cancer, Alzheimer, boli cardiovasculare — nu poate fi eficientă fără abordarea directă a cauzelor biologice ale îmbătrânirii.
„Ideea de bază a advocacy-ului pentru sănătate și longevitate este că trebuie să țintim îmbătrânirea ca pe o problemă medicală. Dacă suntem serioși în privința medicinei preventive, nu avem altă opțiune.” Stambler a descris schimbarea de paradigmă pe care medicina actuală trebuie să o adopte: trecerea de la tratarea simptomelor bolilor la tratarea procesului biologic care generează aceste afecțiuni. În esență, obiectivul nu este doar extinderea duratei de viață, ci creșterea duratei vieții sănătoase: „Trebuie să ajutăm cercetările să ajungă cât mai repede la pacienți, cu eficacitate și siguranță maxime. De la fundamental la translațional, apoi la clinic.” Profesorul a accentuat și dimensiunea socială și economică a longevității: „Sănătatea și longevitatea sunt aliniate cu toate valorile umane: prosperitate economică, educație, egalitate, justiție. Dacă vrem să promovăm dezvoltarea umană, trebuie să promovăm longevitatea sănătoasă.”
De ce longevitatea devine o prioritate globală?
În prezent, toate bolile majore asociate vârstei – cancer, boli cardiovasculare, neurodegenerare, fragilitate metabolică – au o rădăcină comună: deteriorarea biologică a organismului.
Această teză a fost nu doar reafirmată, ci demonstrată cu rigurozitate la congres.
Biologii moleculari, medicii clinicieni și specialiștii în medicină translațională au arătat că:
- accelerarea afectării ADN-ului,
- pierderea funcției mitocondriale,
- inflamația cronică de grad redus,
- disfuncția celulelor stem,
- modificările epigenetice
reprezintă elemente centrale ale procesului de îmbătrânire, care preced cu ani sau decenii debutul bolii clinice. Cu alte cuvinte, fără intervenții anti-aging validate științific, medicina preventivă rămâne incompletă.
România, pionier al medicinei longevității: moștenirea Anei Aslan
Dr. Luisa Bâcă, cercetător postdoctoral la Barts Heart Center (Marea Britanie), a readus atenția asupra rolului României în istoria medicinei longevității.
În discursul său, dr. Bâcă a punctat că vizionarismul Anei Aslan a creat premisele unei cercetări de avangardă, cu două decenii înainte ca Statele Unite să înființeze propriul Institut Național de Geriatrie. „România este pionierul acestui domeniu. Ana Aslan a fost vizionară. În 1952 a spus un lucru pe care medicina modernă abia acum îl înțelege: prevenirea îmbătrânirii este medicina viitorului.”
Institutul Ana Aslan, fondat pentru a studia și a trata îmbătrânirea biologică, a fost prezentat ca un model de integrare între cercetare fundamentală și aplicabilitate clinică, un reper care poate inspira politica națională de sănătate.
Cercetare interdisciplinară și inovație în medicina longevistă
Pe parcursul congresului, au fost prezentate studii și descoperiri recente în domeniul longevității, incluzând:
- Medicina regenerativă și terapiile celulare ca instrumente de prevenție și reparare a organelor afectate de îmbătrânire.
- Nutriția și biochimia metabolică, cu accent pe modul în care stilul de viață și alimentația influențează expresia genelor și mecanismele de senescență celulară.
- Tehnologiile de monitorizare și inteligența artificială aplicate pentru evaluarea biomarkerilor longevității și personalizarea terapiilor preventive.
- Aspecte etice și politici publice, inclusiv necesitatea de a integra longevitatea în strategii de sănătate națională și în dezvoltarea durabilă a comunităților.
Prof. Dr. Gabriel Prada (președinte Societatea Română de Gerontologie și Geriatrie) a subliniat în cadrul Congresului Internațional de Longevitate că îmbătrânirea sănătoasă nu este un eveniment izolat, ci rezultatul unei serii de decizii și intervenții integrate care vizează funcția cardiovasculară, cognitivă şi metabolică.
Prof. dr. Prada a adăugat că „Longevitatea sănătoasă nu este doar despre adăugarea de ani la viață, ci despre adăugarea de viață anilor pe care îi trăim. Decizia de a acționa pentru sănătate trebuie luată astăzi, pentru ca beneficiile să fie resimțite mâine,” a afirmat profesorul, evidențiind importanța prevenției și a medicinei personalizate în modelarea unui viitor în care oamenii pot trăi mai mult, dar și mai bine.
Impactul global al congresului și mesajul pentru România
Congresul a evidențiat că România are șansa de a redeveni un lider internațional în cercetarea longevității, dacă va investi în continuare în:
- Cercetare fundamentală și translațională
- Politici publice pentru promovarea sănătății preventive
- Educație și formarea specialiștilor în medicina longevității
Concluzia specialiștilor: „Aceasta este un apel la acțiune. România trebuie să crească rapid investițiile în cercetarea îmbătrânirii și în promovarea longevității sănătoase.”
În final, Congresul Internațional de Longevitate a demonstrat că sănătatea pe termen lung și calitatea vieții nu mai sunt simple obiective teoretice, ci o direcție strategică pentru cercetare, politici publice și inovație medicală. România, prin moștenirea Anei Aslan și resursa sa științifică, poate să devină un punct de referință global pentru medicina longevistă.
