Poate fi influențat modul în care îmbătrânim? Prof. Valerio Orlando aduce la Congresul Internațional de Longevitate, cercetările sale

O parte a genomului uman considerată mult timp lipsită de importanță ar putea ascunde mecanisme importante pentru felul în care îmbătrânim și pentru capacitatea organismului de a-și regenera țesuturile. Este una dintre direcțiile de cercetare dezvoltate de profesorul Valerio Orlando, biolog molecular și specialist în epigenetică, care va fi prezent pe 24 septembrie, la București, la cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate.

Profesor de Biosciences la King Abdullah University of Science and Technology - KAUST, în Arabia Saudită, unde conduce programul de cercetare în epigenetica mediului, Valerio Orlando studiază de mai multe decenii mecanismele prin care celulele își păstrează identitatea și își adaptează activitatea genelor în funcție de dezvoltare, stres și mediu. Direcția actuală a cercetărilor sale privește îmbătrânirea sănătoasă și regenerarea țesuturilor.

Una dintre cele mai inovatoare direcții ale laboratorului condus de Orlando privește așa-numitul „repeatom” - partea repetitivă a genomului, care include elemente genetice mobile acumulate de-a lungul evoluției și considerate mult timp fără o funcție relevantă.

Cercetările sale asupra elementelor LINE-1 au conturat însă o imagine mult mai complexă. Potrivit modelului studiat de echipa sa, activarea cronică și necontrolată a acestor elemente poate fi asociată cu senescența celulară și îmbătrânirea, în timp ce activarea lor temporară și controlată ar putea participa la procesele de plasticitate celulară și regenerare. Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate a venit din cercetarea regenerării osoase. Într-un studiu publicat în The EMBO Journal în 2024, echipa a observat că leziunile osoase la șoareci determină o creștere temporară a ARN-ului LINE-1 la locul afectat, ca parte a răspunsului necesar procesului de regenerare.

Mai mult, în experimente de laborator, celule provenite de la pacienți cu osteoporoză și tratate cu ARN LINE-1 sintetic au început să producă din nou matrice osoasă. Cercetările au generat brevete, iar direcția pro-regenerativă este dezvoltată prin compania de biotehnologie RepeatEra, cofondată de Valerio Orlando și cercetătoarea Arianna Mangiavacchi. Descoperirile sunt cu atât mai interesante cu cât schimbă perspectiva asupra unor mecanisme biologice considerate anterior doar nocive sau lipsite de relevanță. Ele se află însă încă pe drumul dintre cercetarea fundamentală și aplicarea clinică, un traseu esențial pentru medicina longevității. 

În centrul cercetărilor lui Orlando se află epigenetica și ideea că ADN-ul nu funcționează izolat de mediul în care trăim.

„Destinul nostru nu este scris în întregime în ADN-ul nostru”, afirmă cercetătorul, explicând că factorii de mediu, emoționali și culturali pot influența identitatea noastră biologică.

Această perspectivă este relevantă pentru medicina longevității, care încearcă să înțeleagă nu doar de ce organismul îmbătrânește, ci și ce mecanisme pot fi influențate pentru a menține sănătatea și capacitatea de regenerare pentru mai mult timp. Profesorul Valerio Orlando va aduce această perspectivă la Congresul Internațional de Longevitate, care are loc pe 24 septembrie, la Biblioteca Națională a României.

Sub tema „Din știință în practică medicală”, ediția din acest an pune în dialog cercetarea fundamentală cu posibilitatea transformării noilor descoperiri în instrumente de prevenție, diagnostic și intervenție medicală. Prezența lui Orlando deschide astfel una dintre cele mai provocatoare teme ale congresului: dacă înțelegem mai bine mecanismele prin care celulele îmbătrânesc și se regenerează, cât de mult vom putea influența în viitor felul în care îmbătrânește organismul?

Congresul Internațional de Longevitate - Ediția a II-a este organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance și VETEK Association.