Longevitatea devine știință: mâine are loc Congresul Internațional de Longevitate. Punctul de întâlnire: Biblioteca Națională

Cât de mult poate fi încetinită îmbătrânirea? Pot fi „întinerite" celulele fără să-și piardă identitatea? Ce putem învăța despre viața lungă de la animale care rezistă mai bine la cancer și la deteriorarea ADN-ului? Sunt întrebări care, până nu demult, păreau mai apropiate de science-fiction decât de medicină.

Mâine, 24 septembrie, aceste întrebări vor primi răspunsuri la Congresul Internațional de Longevitate, organizat la Biblioteca Națională a României de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. La București vin cercetători și medici din Spania, Italia, Arabia Saudită, Germania, Letonia, Israel, India, Statele Unite și România. 

Una dintre direcțiile de cercetare prezentate este legată de telomeri, structurile care protejează capetele cromozomilor. Maria Blasco, biolog molecular și lider al Grupului de Telomeri și Telomerază de la Centrul Național Spaniol de Cercetare a Cancerului, studiază legătura dintre deteriorarea telomerilor, îmbătrânire și boală. Ea este și coautoare a lucrării "Hallmarks of Aging", care a contribuit la definirea mecanismelor biologice folosite astăzi pentru a studia îmbătrânirea. 

O altă direcție pare și mai greu de imaginat: reprogramarea celulară parțială. Patrick Paine, cercetător afiliat Harvard Medical School, a participat la studii în care celule umane îmbătrânite au căpătat unele caracteristici moleculare mai tinere după expunerea temporară la factori de reprogramare, fără să-și piardă identitatea celulară. Cercetarea este încă experimentală, dar încearcă să răspundă unei întrebări majore: pot fi corectate anumite modificări asociate vârstei fără transformarea completă a celulei? 

De ce ar interesa pe cercetători o balenă cenușie? Pentru că este unul dintre mamiferele longevive, iar genele sale pot oferi indicii despre mecanismele naturale de protecție. Anton Kulaga, cercetător în biologia longevității și bioinformatică, este coautorul unui studiu care a identificat la balena cenușie tipare asociate cu repararea ADN-ului, răspunsul la stres și rezistența la cancer. 

La congres participă și profesorul Valerio Orlando, de la King Abdullah University of Science and Technology, specialist în epigenetică, domeniul care studiază felul în care activitatea genelor poate fi reglată fără modificarea secvenței ADN, precum și Ravi Kumar Chaudhary, cercetător în medicina regenerativă, care a lucrat pe modele de pește-zebră la transformarea directă a unor celule musculare în celule asemănătoare celor cardiace. La Congresul Internațional de Longevitate se va lansa cartea semnată de Jose Cordeiro „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”, adusă în România cu sprijinul Ralucăi Prodan, președintele Asociației de Genetică și Medicină Personalizată. Volumul a fost tradus și publicat la editura Niculescu. 

Congresul va aborda și biomarkerii longevității, medicina regenerativă, inteligența artificială, medicina predictivă și tehnologiile digitale. 

Experții invitați la eveniment nu urmăresc să garanteze promisiunea unei „tinereți fără bătrânețe", ci să explice mecanismele care fac organismul să îmbătrânească și modul în care aceste descoperiri se pot transforma  în metode de prevenție, diagnostic și, în cele din urmă, în tratamente la îndemâna oricui.