La Biblioteca Națională, Bucureștiul a devenit pentru câteva zile locul unde destinul longevității românilor a fost rescris prin știință, conștiință și responsabilitate.
România începe să înțeleagă că sănătatea nu este un privilegiu, ci un proiect strategic. Iar acest lucru s-a văzut limpede la Longevity Expo Forum Fest, evenimentul care a reunit lideri ai medicinei, cercetării și inovației pentru a aduce în fața publicului soluții reale pentru o viață lungă și echilibrată.
Biblioteca Națională a devenit scena unde s-a discutat nu doar despre viitorul longevității, ci despre obligația noastră de a transforma prevenția, educația și responsabilitatea într-o cultură națională. A fost mai mult decât un festival al ideilor – a fost o declarație: România poate deveni un actor relevant în medicina viitorului, dacă își asumă această direcție cu maturitate și curaj.
Temele centrale au fost variate, dar strâns conectate: medicina regenerativă, testarea genetică, inteligenţa artificială şi nutriţia personalizată. În cadrul uneia dintre conferinţe, s-a evidenţiat că „terapiile dezvoltate de AI ar putea intra pe piaţă în 2-3 ani”, reflectând viteza cu care domeniul longevităţii avansează. Experţii au prezentat cei “cinci piloni” pentru o viaţă mai lungă: alimentaţia, activitatea fizică, somnul, motivaţia şi progresul știinţific.
Conform lui Ilia Stambler, fondator al International Longevity Alliance (ILA) și președintele organizației israeliene Vetek: „Deja ştim… trebuie să mâncăm bine… să facem exerciţii fizice… să dormim. Dar componenta a cincea este progresul ştiinţei.”
Experții au explicat că imunitatea nu este o armură, ci un ecosistem. Legătura dintre infecții, inflamație cronică și îmbătrânire accelerată a devenit un subiect central: Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel și Prof. Dr. Victor Strâmbu au explicat cum sistemul imunitar poate fi recalibrat prin nutriție, microbiom, somn, activitate fizică și intervenții personalizate.
Kinetoterapeuți, medici și specialiști în audiologie au explicat o realitate tulburătoare: tehnologia ne-a crescut accesul la informație, dar ne-a scăzut adaptarea biologică. Dr. Simona Carniciu a punctat esențial: „Suntem generația cu cel mai mult acces la educație despre sănătate și, paradoxal, cu cele mai multe obiceiuri distructive. Trebuie să repoziționăm tehnologia ca sprijin, nu ca adicție.”
Într-un panel profund despre echilibru emoțional, stres cronic și reconstrucție psihologică, psihologul Yolanda Crețescu a subliniat o idee care a rezonat în sală: „Longevitatea nu se construiește în absența sănătății emoționale. Mintea e primul nostru medic și primul nostru sabotor.” Specialiștii au vorbit despre burnout, anxietate, neuroplasticitate și despre cum calitatea relațiilor umane influențează direct durata vieții.
Dr. Alina Epure, expert în biochimia nutriției, a electrizat publicul prin felul în care îmbină știința moleculară cu practica terapeutică: „Alimentația nu mai este despre calorii, ci despre informație biologică. Fiecare nutrient este un mesaj. El poate aprinde sănătatea sau o poate sabota.” În România de azi, în care obezitatea, diabetul și bolile metabolice cresc alarmant, perspectivele prezentate la Longevity Expo au arătat clar că nutriția este cea mai ieftină terapie pentru o viață lungă.
Unul dintre cele mai urmărite momente ale evenimentului l-a avut în prim-plan pe Dr. Mihai Băican, specialist în ozonoterapie, oxigenoterapie și medicină regenerativă, care a explicat limpede că viitorul nu mai poate fi unul reactiv: „Nu putem aștepta să ne îmbolnăvim pentru a acționa. Trebuie să reconstruim organismul din timp, să optimizăm celula, nu să reparăm boala în colaps.” Panelurile dedicate medicinei regenerative, terapiei oxidative, reechilibrării redox și testării genetice avansate au arătat că România are specialiști capabili să construiască o infrastructură modernă de sănătate preventivă — dacă există voință instituțională.
Prof. Dr. Vlad Ciurea, unul dintre cei mai respectați neurochirurgi români, a punctat esența: „Creierul este conductorul longevității. Îl hrănești cu lumină, oxigen, cunoaștere și echilibru — și el îți întoarce ani buni de viață.” Iar realitatea științifică îi susține cuvintele: cercetările recente arată că peste 40% din riscul de boală cronică poate fi redus prin igiena somnului, reglarea stresului, alimentație optimizată și activitate fizică constantă.
Un mesaj clar a străbătut evenimentul: longevitatea nu e doar cadoul vieţii, ci responsabilitate personală și colectivă
În cuvintele jurnaliștilor prezenţi: „România trebuie să adopte paşi importanţi… testarea genetică ar putea fi decontată pentru că prevenirea este vitală.” – Adrian Ursu. „Suntem principalii responsabili pentru starea noastră de sănătate.” – Mihaela Tănase
Pentru România, Longevity Expo Forum Fest reprezintă un pas important spre poziţionarea pe harta internaţională a cercetării în longevităţei — un semn că ideea de “viaţă lungă și sănătoasă” devine realitate, nu doar deziderat. Pe măsură ce terapia genetică, inteligenţa artificială şi medicina personalizată avansează, România are şansa, prin astfel de evenimente, să devină actor în „medicina longevităţii”. Cele trei zile au subliniat că viaţa nu se măsoară doar în ani, ci în zile trăite cu luciditate, echilibru şi sens. Pentru participanţi, provocarea este acum simplă, dar esenţială: să transforme informaţia în acţiune, să integreze noile tehnologii și să se angajeze într-un stil de viaţă care adaugă viaţă anilor.
