Expresia „nu judeca o carte după copertă” se potrivește perfect atunci când vorbim despre sănătatea metabolică. Deși, în trecut, mulți specialiști considerau greutatea corporală și obezitatea drept principalii indicatori ai acesteia, astăzi știm că lucrurile sunt mult mai complexe.
„Obezitatea este doar un marker al sănătății metabolice – nu cauza ei”, explică dr. Robert Lustig, neuroendocrinolog și autor al cărții Capcanele și minciunile alimentației procesate, nutriției și medicinei moderne. „Este un efect secundar al problemei metabolice, nu problema în sine.”
De fapt, 20% dintre persoanele considerate „slabe” sunt, din punct de vedere metabolic, nesănătoase.
Realitatea este că, indiferent de aparențe, majoritatea oamenilor nu funcționează optim din punct de vedere intern, doar una din opt persoane este cu adevărat sănătoasă metabolic.
Este o problemă serioasă, mai ales dacă luăm în considerare faptul că disfuncțiile metabolice cresc riscul de complicații majore precum bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, infarctul, diabetul și altele.
Cum ne putem evalua propria stare de sănătate metabolică?
Deși nu există încă o definiție medicală unanim acceptată a „sănătății metabolice”, experții de top în domeniu au identificat principalii indicatori pe care merită să-i urmărim.
1. Circumferința taliei
„Circumferința taliei este extrem de importantă — mai importantă decât greutatea corporală”, afirmă dr. Robert Lustig.
Pentru bărbați, o talie mai mare de 102 cm este considerată un factor de risc pentru boli metabolice, iar pentru femei pragul este de 88 cm.
„Măsurarea se face chiar deasupra oaselor șoldului, de obicei în cel mai îngust punct al taliei”. „Pe măsură ce sindromul metabolic se instalează, acumularea de grăsime în zona abdominală crește semnificativ riscurile.”
Dr. Lustig subliniază că grăsimea viscerală (cea din jurul organelor interne) reprezintă doar 4–6% din grăsimea totală a corpului, așa că nu apare neapărat reflectată pe cântar. Mai importantă este grăsimea hepatică, aproape invizibilă fără analize specifice. „Cel mai sensibil test de laborator este ALT-ul (alaninaminotransferaza), inclus în analizele uzuale. Orice valoare peste 25 ar trebui privită ca un semnal de alarmă — chiar dacă, din cauza mediilor actuale, limita superioară a fost ridicată la 40”, adaugă el.
2. Nivelul glicemiei
„Unul dintre cei mai importanți indicatori pentru mine este nivelul glicemiei, atât înainte, cât și după masă”, afirmă dr. Jeffrey Bland, considerat „părintele medicinei funcționale” și fondatorul Big Bold Health.
El explică faptul că monitorizarea glicemiei oferă o imagine reală asupra modului în care organismul gestionează energia și răspunsul la alimentație — un factor-cheie în prevenirea inflamației cronice, a rezistenței la insulină și a îmbătrânirii accelerate.
Deși măsurarea glicemiei înainte și după mese poate fi mai dificil de realizat în cadrul analizelor medicale de rutină, panelul metabolic complet (CMP) include testarea glicemiei a jeun – adică pe nemâncate.
În privința valorilor considerate normale, glicemia a jeun sub 100 mg/dL este încadrată ca „normală”, însă mulți medici funcționali consideră că valoarea optimă ar trebui să fie în jur de 70–80 mg/dL. În contextul sănătății metabolice, o glicemie pe nemâncate mai mare de 100 mg/dL poate indica probleme de reglare a insulinei sau o disfuncție a metabolismului glucidic – semne timpurii ale rezistenței la insulină și ale declinului metabolic.
3. Nivelul trigliceridelor
Un alt indicator esențial este nivelul trigliceridelor, produsul final al digestiei și descompunerii grăsimilor din alimentație.
„Cunoașterea nivelului trigliceridelor din sânge este crucială pentru evaluarea metabolismului lipidic”, explică dr. Jeffrey Bland.
În termeni simpli, „un nivel al trigliceridelor peste 100 mg/dL este discutabil, iar peste 150 mg/dL indică de obicei prezența unei disfuncții metabolice”, spune dr. Lustig. Aceste valori pot fi determinate printr-un panel lipidic standard, care măsoară colesterolul HDL („bun”), LDL („rău”) și trigliceridele.
Potrivit dr. Cate Shanahan, medic de familie, este importantă și raportarea trigliceridelor la HDL. „Dacă valoarea trigliceridelor este de peste două ori și jumătate mai mare decât cea a HDL-ului, este un semn că organismul nu reușește să proceseze eficient grăsimile, iar acestea rămân prea mult timp în sânge”.
4. Nivelurile colesterolului LDL
Pe același panou standard lipidic vei obține și valoarea colesterolului LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”.
Pentru o sănătate metabolică optimă, medicii recomandă menținerea nivelului LDL cât mai scăzut. „Trebuie să fii atent la LDL, pentru că variază de la o persoană la alta”.
Mergând mai departe, neuroendocrinologul Robert Lustig, M.D., subliniază că nu este suficient să știi dacă ai un LDL crescut — contează tipul de LDL. „Optzeci la sută din LDL-ul din fluxul tău sanguin este irelevant — este LDL flotant, de tip A. Cei 20% care contează sunt LDL-urile dense, lente, de tip B”, explică el.
Cum poți face diferența? Există un test avansat numit Profil Lipidic, care poate identifica tipurile de LDL.
„Dacă ai un LDL crescut, dar trigliceride scăzute, atunci colesterolul tău este de tip mare, flotant și, practic, irelevant”, spune Lustig.
„Trebuie să privești natura LDL-ului, nu doar cifra absolută.”
5. Tensiunea arterială
Probabil ai considerat dintotdeauna tensiunea arterială un indicator esențial al stării de sănătate — manșeta de măsurare este nelipsită din orice cabinet medical. Iar acest parametru joacă, într-adevăr, un rol major și în sănătatea metabolică.
Tensiunea arterială ridicată (hipertensiunea) este adesea rezultatul unui metabolism dezechilibrat, influențat de rezistența la insulină, inflamație cronică sau dezechilibre hormonale. Pe termen lung, aceste procese pot duce la o afectare a vaselor de sânge și la un risc crescut de boli cardiovasculare.
Specialiștii în medicină funcțională subliniază că o tensiune ideală ar trebui să fie în jur de 120/80 mmHg, dar și că variațiile de-a lungul zilei pot oferi informații valoroase despre echilibrul sistemului nervos și funcționarea metabolismului.
„Tensiunea arterială este ca un barometru al metabolismului — când valorile sunt constant ridicate, înseamnă că organismul este într-o stare de stres intern”, explică medicul Julie Foucher-Urcuyo.
6. Acidul uric
Un indicator poate mai puțin cunoscut este acidul uric — un produs rezidual care se găsește în sânge și se formează atunci când organismul descompune substanțe chimice numite purine. Nivelurile ridicate de acid uric sunt asociate frecvent cu gută, o formă de artrită, însă acesta nu este singurul semnal pe care îl poate oferi, explică dr. Robert Lustig.
„Acidul uric este practic un indicator indirect al consumului de zahăr, datorită modului în care este produs în ficat”, spune el. „Dacă nivelul tău de acid uric este crescut, înseamnă că mitocondriile tale nu funcționează corect și că există o problemă metabolică serioasă.”
Cum poți sprijini sănătatea metabolică
Deși sănătatea metabolică poate părea complexă, majoritatea experților sunt de acord că îmbunătățirea ei se bazează pe susținerea stării generale de bine. Iată câteva recomandări esențiale:
- Exercițiu fizic regulat – ideal cel puțin 30 de minute pe zi de activitate care crește ritmul cardiac și dezvoltă masa musculară.
- Creșterea aportului de acizi grași omega-3 – prin pește gras, semințe sau suplimente de calitate.
- Prioritizează alimentele integrale – consumă multe legume și fructe proaspete bogate în fitonutrienți, semințe și nuci bogate în fibre, precum și cereale integrale.
- Adoptă o dietă cu indice glicemic scăzut – pentru a menține nivelul zahărului din sânge stabil.
- Somn de calitate – odihna adecvată este crucială pentru reglarea metabolică.
- Gestionarea sănătoasă a stresului – găsește tehnici și rutine care să reducă stresul cronic, care afectează metabolismul.
- Aplicarea consecventă a acestor principii nu doar că sprijină metabolismul, dar poate contribui semnificativ la longevitate și bunăstarea generală.
O gustare de seară care este cu adevărat benefică pentru sănătate
