Astăzi se deschide Congresul Internațional de Longevitate. Cercetarea longevității, în prim-plan la București

Astăzi, 24 septembrie, Bucureștiul devine unul dintre punctele de întâlnire pentru specialiștii interesați de una dintre cele mai complexe provocări ale medicinei moderne: cum putem înțelege, preveni și influența procesele biologice ale îmbătrânirii.

La Biblioteca Națională a României are loc Congresul Internațional de Longevitate, eveniment dedicat prezentărilor științifice și cercetării din domeniul longevității. Congresul deschide seria de evenimente din cadrul Longevity Expo Forum Fest – ediția a IV-a, care se desfășoară în perioada 24–26 septembrie 2026, la București.

Tema centrală a congresului este biologia îmbătrânirii, iar agenda propune o perspectivă care depășește ideea clasică de „anti-aging”. Cercetători și specialiști discută despre mecanismele care determină îmbătrânirea organismului, despre posibilitatea de a interveni asupra vârstei biologice și despre modul în care cercetarea de laborator poate ajunge în practica medicală.

De la întinerirea celulară la resetarea vârstei biologice

Printre temele aflate pe agenda congresului se numără cercetarea dedicată întineririi celulare bazate pe OSKM, precum și noi abordări care explorează rolul miRNA, al peptidelor și al inteligenței artificiale în identificarea unor mecanisme implicate în procesul de îmbătrânire.

O altă temă urmărește reconfigurarea identității celulare pentru resetarea vârstei biologice, analizând legăturile dintre remodelarea cromatinei, conversia liniei celulare și medicina longevității regenerative.

Agenda aduce în discuție și teme precum rețelele cerebrale în îmbătrânire, declinul cognitiv și longevitatea, dar și relația dintre virusurile antice și mecanismele care ar putea influența durata vieții.

Ce rol poate avea inteligența artificială în medicina longevității?

Inteligența artificială este una dintre temele care traversează programul congresului. O perspectivă propusă în cadrul evenimentului analizează dacă AI ar putea contribui la gestionarea polifarmaciei în era longevității, în timp ce o altă temă explorează relația dintre natură, educație, inteligență artificială și informația genetică despre sănătate.
Într-un domeniu în care prevenția, personalizarea intervențiilor și analiza unor volume foarte mari de date devin tot mai importante, întrebarea nu mai este doar cât putem trăi, ci și cum putem folosi tehnologia pentru a înțelege mai bine procesul de îmbătrânire.

De la microbiom și telomeri la terapii GLP-1

Programul congresului acoperă și domenii care au devenit esențiale în cercetarea longevității: microbiomul intestinal și axa intestin-creier, fitocompușii bioactivi, homeostazia metabolică, intervențiile hormonale și non-hormonale pentru îmbătrânirea sănătoasă la femei și rolul telomerilor în îmbătrânire și longevitate.
Pe agenda congresului se află și una dintre temele medicale intens discutate în prezent: terapiile GLP-1, dincolo de pierderea în greutate, ca posibilă nouă frontieră în longevitatea sănătoasă. Sunt abordate, de asemenea, medicina regenerativă, organele artificiale și posibilitatea de a susține, înlocui sau regenera funcțiile organismului.

Longevitatea, privită dincolo de un singur domeniu

Unul dintre mesajele care se desprind din programul congresului este caracterul interdisciplinar al cercetării longevității. Geriatria și gerontologia se întâlnesc cu biologia moleculară, endocrinologia, genetica, neuroștiințele, medicina regenerativă, nutriția, tehnologia și inteligența artificială.

Printre instituțiile și organizațiile reprezentate în program se regăsesc Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan”, instituții medicale și universitare din România și din străinătate, precum și parteneri internaționali din Israel, India, Arabia Saudită și alte centre academice și de cercetare.

Congresul propune astfel o discuție care pornește de la mecanismele fundamentale ale îmbătrânirii și ajunge la întrebări foarte concrete: ce intervenții pot fi aplicate, ce dovezi există, cum pot fi evaluate și, mai ales, cu ce plecăm mai departe din cercetarea longevității către practica medicală și viața de zi cu zi?

„Foaia de parcurs a longevității”

Programul se încheie cu o secțiune sugestiv intitulată „Foaia de parcurs a longevității: Cu ce plecăm mai departe de la acest congres?”, urmată de concluziile congresului.

Este, poate, una dintre cele mai importante întrebări pentru un domeniu aflat într-o dezvoltare rapidă. Pentru că longevitatea nu mai este doar o temă de cercetare despre viitorul îndepărtat. Este un domeniu în care biologia îmbătrânirii, medicina preventivă, tehnologia și intervențiile personalizate încep să se întâlnească.

Astăzi, la București, Congresul Internațional de Longevitate aduce aceste teme în centrul unei întâlniri dedicate științei și viitorului sănătății.

Congresul are loc astăzi, 24 septembrie 2026, la Biblioteca Națională a României, și reprezintă prima zi din cele trei zile ale Longevity Expo Forum Fest – ediția a IV-a, eveniment care continuă pe 25 și 26 septembrie cu o serie de conferințe și demonstrații dedicate longevității și stării de bine.