În jurul copiilor care fac performanță se vorbește mult despre talent, program, disciplină și ambiție. Mai puțin despre lucrul care îi susține în fiecare zi, fără să se vadă imediat în poze sau diplome și anume felul în care mănâncă. Pentru mulți părinți, subectul nutriției copilulul este important, dar adesea deciziile se iau într-un mod improvizat. Numai că performanța nu se construiește cu improvizații și scurtături, iar cercetătorii din domeniu spun că ce se află în farfuria copilului contează foarte mult.
Această temă va fi abordată la Nutripedia Smart Parenting București 2026, pe 28 martie, unde Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României participă ca partener educațional. În contextul campaniei naționale „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, psihologul Gabriela Maalouf va vorbi despre „Educația pentru excelență / Alimentația campionilor”, într-o intervenție adresată părinților care încearcă să înțeleagă cum se leagă nutriția, dezvoltarea emoțională și performanța copiilor.
Organizația Mondială a Sănătății arată că intervalul dintre sarcină și vârsta de 3 ani este cel mai critic pentru dezvoltarea copilului, iar până la această vârstă se formează aproximativ 80% din creier. UNICEF merge și mai departe cu o cifră care schimbă complet felul în care ar trebui priviți primii ani de viață: în această perioadă, creierul dezvoltă peste un milion de conexiuni noi pe secundă. Cu alte cuvinte, alimentația din primii ani nu înseamnă doar creștere fizică, ci și baza pe care se așază atenția, învățarea, reglarea emoțională și, mai târziu, performanța.
De aici vine și întrebarea: ce mănâncă, sau ce ar trebui să mănânce, de fapt, un copil care vrea să ajungă sus?
Nu există o gustare-minune și nici o rețetă miraculoasă pentru un copil mai concentrat, mai rezistent sau mai bun la școală. Literatura științifică arată însă destul de consecvent câteva lucruri simple. Un review sistematic pe 45 de studii a găsit efecte cognitive pozitive de scurtă durată ale micului dejun, mai ales pentru atenție, memorie și funcții executive. Un alt review, care a analizat 40 de studii, a arătat că cele mai frecvente asocieri pozitive cu performanța academică apar în cazul consumului regulat de mic dejun și al calității generale a dietei, în timp ce asocierile negative apar frecvent lângă junk food și fast food.
În limbajul vieții de zi cu zi, asta înseamnă că performanța copilului nu se sprijină pe produse „speciale”, ci pe mese normale, bine construite, repetate cu consecvență. Înseamnă ritm, varietate, proteine, nutrienți reali, mai puțin haos alimentar și mai puțină improvizație de pe o zi pe alta. Iar când copilul intră și în sport sau într-un program de efort susținut, nutriția adecvată devine cu atât mai importantă. Cercetările recente despre adolescenții sportivi spun că performanța începe cu hrană suficientă și bine distribuită, nu cu suplimente.
Gabriela Maalouf, psiholog și specialist al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, va avea o intervenție legată de campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”. În jurul copiilor care performează există adesea tentația de a vorbi doar despre rezultate. Mai rar despre obiceiurile din spatele lor. Despre mesele luate la timp. Despre părinții care nu folosesc farfuria nici ca recompensă, nici ca teren de luptă. Despre disciplina care începe în lucrurile mici și repetate.
La Nutripedia 2026 (pe 28 martie la sala Media a Teatrului Național din București) discuția va fi completată și de prezența unor mame ale copiilor din campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României. Pentru că până la primii profesori sau antrenori, persoana care pune bazele drumului spre performanță este mama. Iar alimentația campionilor nu înseamnă doar ce pui într-o caserolă sau într-o farfurie. Înseamnă și atmosfera din casă, și consecvența părinților, și felul în care un copil învață să își respecte corpul înainte să fie împins să performeze.
