Fiecare are un moment în care își dă seama că timpul a trecut și că unele lucruri, în corp sau în minte, nu mai funcționează la fel ca înainte. Un urcat de scări și un gâfâit. Un nume cunoscut pe care pur și simplu nu ți-l amintești. O oboseală care apare fără avertisment.
De aici pornește și întrebarea care a deschis un interviu recent cu Patrick Paine, cercetător la Harvard Medical School: dacă știința ar putea întoarce timpul, ce ai repara prima dată?
Răspunsul lui nu a fost unul spectaculos, ci surprinzător de uman în cadrul Congresului Internațional de Longevitate organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Energia. Forța musculară. Capacitatea de a rămâne activ. Apoi, aproape imediat, a adăugat cealaltă jumătate a dilemei: un creier care rămâne limpede și funcțional, capabil să se bucure de relații, de conversații, de viață. Între cele două, a spus el, alegerea e grea.
Această ezitare spune ceva esențial despre felul în care privim longevitatea astăzi. Nu mai vorbim despre ani în plus, ci despre calitatea anilor. Despre cum trăiești, nu despre cât trăiești.
Munca lui Paine se concentrează exact pe această zonă. Cercetează metode prin care celulele să fie stimulate să-și reactiveze propriile mecanisme de întreținere și reparare, folosind combinații de molecule mici. Ideea nu este să forțezi organismul, ci să-i dai semnalele corecte. În laborator, astfel de abordări au dus la îmbunătățirea funcției celulare și la prelungirea vieții în modele experimentale.
Pentru publicul larg, aceste detalii pot părea abstracte. Dar efectele concrete sunt ușor de imaginat. Un corp care se recuperează mai bine. O minte care face față mai ușor complexității. Mai puține limitări care apar „din senin”.
Un alt punct important din discuția lui Paine a fost legat de comunicare. Știința nu avansează doar prin descoperiri, ci și prin felul în care acestea sunt explicate. Atunci când cercetătorii vorbesc între ei, dar și cu publicul, așteptările se așază pe baze reale. Oamenii înțeleg ce se testează, ce e promițător și ce nu trebuie confundat cu o soluție imediată.
Această deschidere a stat la baza Congresului Internațional de Longevitate, unde Paine a fost prezent ca speaker. Evenimentul, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, pe 11 noiembrie 2025, a creat un spațiu de dialog între cercetare, practică medicală și societate, într-un domeniu care ne privește pe toți, indiferent de vârstă.
Poate că nu vom avea o „mașină a timpului” în sensul spectaculos al cuvântului. Dar dacă știința reușește să încetinească uzura acolo unde începe să ne limiteze viața, câștigul este real. Iar întrebarea „ce ai repara prima dată?” rămâne un bun test de sinceritate. Pentru că, de cele mai multe ori, răspunsul nu vorbește despre viitor, ci despre ce ne lipsește deja.
