Fructul minune pentru sănătatea inimii. Cât să consumi în fiecare zi?

Căpșunile sunt din nou în atenția medicilor, după ce un cardiolog a evidențiat, în mediul online, potențialele beneficii ale acestora asupra sănătății cardiovasculare, metabolismului și proceselor inflamatorii, scrie Jurnalul.

Într-o intervenție publicată pe rețelele sociale, dr. Aurelio Rojas a afirmat că acest fruct are efecte pozitive asupra glicemiei și sensibilității la insulină.

Beneficiile căpșunilor

Glicemie 
Potrivit specialistului, căpșunile pot contribui la reducerea variațiilor bruște ale glicemiei și la îmbunătățirea răspunsului la insulină. Acesta a subliniat că fluctuațiile mari ale glicemiei pot favoriza inflamația și accelerarea proceselor de îmbătrânire celulară și vasculară.

Fructul conține fibre și polifenoli, compuși asociați în numeroase studii cu un răspuns metabolic mai stabil după mese. Fibrele încetinesc absorbția zaharurilor, iar polifenolii au efecte antioxidante și antiinflamatoare.

Sațietate 
Medicul a făcut referire și la posibilele efecte ale căpșunilor asupra mecanismelor de reglare a apetitului, inclusiv asupra hormonului GLP-1, implicat în senzația de sațietate și controlul glicemiei. Deși nu reprezintă un tratament medical, căpșunile pot susține, prin conținutul lor de fibre și apă, reducerea apetitului și controlul aportului caloric.

Inflamație și stres oxidativ
Un alt beneficiu menționat este reducerea inflamației și a stresului oxidativ, procese considerate factori importanți în îmbătrânirea cardiovasculară. Căpșunile sunt bogate în antioxidanți precum antocianinele și vitamina C, compuși asociați cu protecția vaselor de sânge și reducerea deteriorării oxidative.

Câte căpșuni să consumi
Dr. Rojas a indicat o posibilă cantitate orientativă de consum: aproximativ 150–250 de grame pe zi, echivalentul a 8–15 căpșuni, în funcție de dimensiune. Acesta a precizat însă că nu este o recomandare strictă, ci parte a unei alimentații variate și echilibrate.

Căpșunile congelate și alte fructe similare
Specialistul a subliniat că fructele congelate își păstrează în mare parte proprietățile nutritive, fiind o alternativă accesibilă pe tot parcursul anului.

În plus, el a menționat că și alte fructe de pădure, precum afinele, zmeura, murele, cireșele și rodiile, au efecte similare datorită conținutului ridicat de polifenoli, fibre și antioxidanți, compuși asociați cu susținerea sănătății cardiovasculare, potrivit Jurnalul, care citează dcnews.ro.

Deși niciun aliment nu poate preveni singur bolile, specialiștii subliniază că includerea fructelor bogate în antioxidanți într-un stil de viață echilibrat poate contribui la reducerea factorilor de risc cardiovascular.