Cvasinecunoscut publicului larg cu câțiva ani în urmă, termenul epigenetică pare, astăzi, omniprezent. În conversațiile persoanelor interesate de longevitate, în reviste de ținută academică, în articole științifice, în clinici medicale, în sanctuare de wellness, în presă și chiar în reclame care o asociază cu terapii miraculoase, epigenetica, pur și simplu, reverberează.
● Dar ce este epigenetica și de ce este ea atât de importantă?
La rândul ei, noțiunea de vârstă biologică se află pe creasta aceluiași val al popularității și aproape că nu scapă nicio ocazie de a se prezenta oriunde este invocată mult mai complexa epigenetică.
● Dar ce este vârsta biologică și de ce e ea atât de importantă?
Iată două dintre întrebările adresate unui om care a depus jurământul lui Hippocrate și care își mărturisește menirea de a duce vestea printre cât mai mulți oameni – în Moldova natală, în România, în lume – cu privire la prevenirea bolilor asociate îmbătrânirii cu ajutorul unui stil de viață sănătos: dr. Natalia Gherman, neurolog, nutriționist și specialist în epigenetică.
Doamnă doctor, admițând că îmbătrânirea ar fi cel mai mare factor de risc de boală, cum o putem măsura corect? Există metode mai bune decât calcului vârstei cronologice?
Dr. Nadejda Gherman ● Da, există, și vorbim concret despre vârsta biologică, deoarece vârsta biologică este cea care arată situația reală la nivelul celulei. Vă dau un exemplu simplu – este foarte posibil să fi împlinit, să zicem, 40 de ani de la naștere, iar organismul să simtă că are peste 50 de ani, grevat fiind de mai multe probleme de sănătate. Toți avem cunoscuți care arată sau se simt mai bine decât ar presupune-o vârsta din actele oficiale – vârsta cronologică, prin comparație cu alții care arată mai bătrâni decât indică buletinul și asta pentru că, așa cum spuneam, au diverse probleme de sănătate. Așadar, nu este corect să spunem că vârsta cronologică este cea care echivalează cu factorul principal de risc al bolilor. Cea mai bună metodă ar fi măsurarea vârstei biologice la nivelul celulei, pentru a ne da seama dacă avem o rată de îmbătrânire accelerată sau, dimpotrivă, încetinită, ceea ce este idealul.
Ce reprezintă, de fapt, această vârstă biologică și ce este – pe înțelesul tuturor – epigenetica, una dintre specialitățile dumneavoastră, alături de neurologie și nutriție?
Dr. N. Gherman ● Vârsta biologică ne arată care este situația la nivelul celulei. Spre exemplu, există, la nivelul ADN-ului, gene care au capacitatea de a activa riscul bolilor cardiovasculare, iar noi, dacă avem un stil de viață nesănătos, putem să activăm acest gene prin procesul de metilare. Pe scurt, metilarea este un proces biologic prin care grupele metil (un atom de carbon legat de trei atomi de hidrogen) sunt adăugate la ADN. Aceste modificări epigenetice pot influența expresia genelor, adică modul în care genele sunt activate sau dezactivate, fără a schimba secvența ADN-ului în sine. Așadar, aceste metilări pot activa sau dezactiva gene specifice, influențând modul în care funcționează celulele corpului. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, aceste modele de metilare se schimbă într-un mod previzibil, permițând cercetătorilor să estimeze vârsta biologică a unei persoane.
Totodată, dacă avem un stil de viață corespunzător, sănătos și echilibrat, tot prin metilare, activăm genele bune și dezactivăm genele rele. Din păcate, nici în Moldova, nici în România și nici chiar în toată lumea, oamenii, inclusiv medici, nu cunosc suficient despre prevenție și nu știu exact ce înseamnă medicina stilului de viață. Ei bine, eu, ca medic, vreau să duc vestea printre cât mai mulți oameni cu privire la posibilitatea de a preveni îmbătrânirea cu ajutorul stilului de viață sănătos, nu cu medicamente. Asta simt că este menirea mea!
Cât despre a doua întrebare, epigenetica este, în definiția ei simplificată, studiul mecanismelor biologice care pot porni și stopa expresia genelor.
Cum putem dobândi o rată de îmbătrânire scăzută, deci o vârstă biologică sub cea cronologică? Toți ne dorim să arătăm și să ne simțim cât mai bine posibil pentru vârsta avută…
Dr. N. Gherman ● În primul rând, trebuie să vedem care este stadiul de la care putem porni acest demers, ca să înțelegem cum suntem și ce trebuie să facem. Așadar, pentru a avea o idee clară asupra liniei de start, știința și tehnologia zilelor noastre ne oferă posibilitatea testării epigenetice pentru determinarea vârstei biologice. Principalul scop al acestui tip de testare este obținerea unei evaluări obiective a ratei de îmbătrânire a organismului la nivel molecular. Această analiza sofisticată servește mai multor ținte importante, cum ar fi evaluarea impactului stilului de viață al individului asupra sănătății sale celulare, identificarea timpurie a posibilelor riscuri de sănătate asociate cu îmbătrânirea accelerată, crearea unui plan personalizat de intervenție pentru optimizarea sănătății, stabilirea unui punct de referință pentru evaluări ulterioare etc. Rezultatele testului de vârstă biologică pot fi integrate într-o strategie mai amplă de medicină preventivă personalizată, pentru a permite medicilor să construiască recomandări adaptate profilului individual.
Ca încurajare, vreau să le transmit cititorilor că un rezultat care ne arată că suntem mai bătrâni decât ar trebui, nu trebuie să ne întristeze. Acest rezultat nedorit este un început care ne determină să înțelegem ce trebuie să facem pentru o viață mai lungă, mai bună și mai sănătoasă. Din fericire, vârsta biologică poate fi inversată! Tocmai de aceea este crucial să înțelegem modificările de metilare ale ADN-ului.
Așadar, pentru a rămâne mai tineri, mai sănătoși și mai frumoși decât presupune vârsta cronologică, primul pas este testarea epigenetică. Concret, despre ce teste este vorba?
Dr. N. Gherman ● Concret, la ora actuală, cel mai precis și revoluționar test predictiv de vârstă biologică din lume poartă denumirea comercială TruAge și se găsește peste tot pe glob, inclusiv în clinici din România și R. Moldova.
Acest adevărat ceas epigenetic avansat testează peste 900.000 de regiuni de date din ADN-ul individului, în timp ce testele uzuale testează maximum 2.000. Comparând rezultatele ADN-ului individului cu ceasul epigenetic de referință, TruAge generează un set de rapoarte referitoare la vârsta biologică, viteza de îmbătrânire, vârsta intrinsecă și extrinsecă, lungimea telomerilor, robustețea sistemului imunitar, scăderea în greutate, factorii cardiometabolici etc., precum și recomandări personalizate pentru profilul epigenetic respectiv în vederea inversării specifice a procesului de îmbătrânire, bazate pe ultimele inovații științifice.
Apoi, dacă testul TruAge definește începuturile și setează startul, un al doilea test epigenetic din seria primului, TruHealth, oferă o analiză epigenetică completă, definind parcursul pe care îl avem de urmat. TruHealth ne pune la dispoziție analiza epigenetică a peste 110 biomarkeri esențiali, inclusiv nutriționali, metabolici și inflamatori. Practic, aproape totul, de la nivelurile vitaminelor, mineralelor și antioxidanților, până la evaluarea expunerii la metale grele și poluanți sau indicatori ai funcției cerebrale și neurocognitive. Toate acestea, plus, desigur, recomandări personalizate pentru o sănătate optimă, pentru o longevitate sănătoasă.
Există boli care ne îmbătrânesc înainte de vreme și care, după o anumită vârstă, se manifestă și mai agresiv. Mai sunt indicate aceste teste și după vârsta pensionării, de exemplu?
Dr. N. Gherman ● Îmbătrânirea prematură poate fi accelerată de mai multe boli cronice care afectează negativ celulele, țesuturile și sistemele organismului. Vorbim de bolile cardiovasculare, neurodegenerative, cancerele tot mai prezente în ultimul timp, diabetul, osteoporoza. Chimioterapia și radioterapia afectează ADN-ul și rezervele de celule stem, accelerând senescența. Obezitate este un precursor al multor boli cronice și este legată direct de inflamația sistemică și deteriorarea organelor. Sunt boli pe care le putem preveni și chiar inversa dacă reușim să conștientizăm drumul pe care ne aflăm. Există, desigur, și forme extreme de îmbătrânire prematură cauzată de mutații genetice, dar acestea sunt boli rare.
În ceea ce privește indicația de vârstă pentru testarea epigenetică, răspunsul meu este da, desigur, ea are rost și după 60 de ani. Însă, una este când ne testăm la vârsta de 20-30 de ani, când sănătatea este mai maleabilă la schimbări, când rezultatele schimbărilor apar mai rapid și riscurile de orice boală sunt mai mici, și alta este după vârsta de 60 de ani, când organismul este mai uzat și mai… încăpățânat… Pe de altă parte, aceste testări sunt foarte bine venite după 60 de ani, pentru că, la această etate, existând o predispoziție mult mai mare pentru boli, este important să știm cât mai rapid cum trebuie să intervenim și ce trebuie să schimbăm în stilul nostru de viață. Târziu nu este niciodată! Ăsta este mottoul meu!
