Cumva firesc, discuția cu Menno Henselmans, premergătoare interviului, a avut ca punct de start longevitatea sănătoasă, fără ca vreunul dintre noi să-și propună asta. Probabil că nici nu s-ar fi putut altfel…
Amintindu-și că Warren Buffett spunea anul trecut, la aniversarea celor 94 de ani săi, că unul dintre secretele unei vieți lungi este, în mare parte, fericirea, Menno s-a încruntat ușor, ca și cum ar fi răscolit în memorie, și a continuat: „Eu cred că și consecvența este foarte importantă, după cum important este și să găsești un stil de viață care îți place și pe care îl poți susține pe termen lung. Majoritatea oamenilor cu adevărat consecvenți cu ceea ce le place sunt și cei care au dobândit cu adevărat succesul. Buffet este dovada… Este unul dintre cei mai mari miliardari ai lumii, nu de mult chiar numărul unu în topul celor mai bogați, dar locuiește în aceeași casă pe care și-a cumpărat-o cu 30.000 de dolari în 1958, când nu era nici măcar milionar, pentru că pur și simplu o iubește.“
Cumva firesc, interviul a continuat în aceeași notă…
Menno, tu crezi într-o cheie a fericirii care poate descuia sipete în care natura își păstrează tot ce este mai bun pentru om?
Menno Henselmans ● Mai întâi de toate, eu cred în valoarea constanței. Psihofizica ne învață cum să ne proiectăm viața pentru fericire maximă. În loc ca viața noastră să fie minunată ocazional, este de preferat să fie doar bună, dar tot timpul sau măcar în cea mai mare parte a ei. O viață în care te bucuri zilnic de lucrurile mărunte și ai experiențe frecvente care îți plac este, în general, mult mai fericită decât o viață care este în mare parte jalnică și doar ocazional minunată. Cred că oamenilor le-ar fi mult mai bine dacă s-ar concentra pe viața lor de zi cu zi, în care să experimenteze frecvent lucruri pozitive, decât să caute cu obstinație experiențe fabuloase care le vor umbri restul vieții. Pe de altă parte, nu vrem să evităm complet nefericirea. Greutățile nu numai că pot contribui la formarea și șlefuirea caracterului, dar fac și ca totul în viața noastră să apară într-o lumină mai bună. Eu, personal, îndemn la asumarea unor riscuri. Eșecul înregistrat ocazional, unele momente dificile sau câteva zile în care ne simțim jalnic n-au cum să ne amărască tot restul vieții, atâta timp cât ea, viața, punând totul în balanță, este în mare parte bună și generoasă.
Exemplificând prin extrapolare, situația în care dieta ta nu este perfectă, dar este constant bună, este preferabilă celei în care încerci să fii perfect de la început și apoi, în scurt timp, eșuezi lamentabil.
Iată cum am ajuns rapid de la fericire, la dietă. Care ar fi ponderea alimentației și a mișcării în economia unei vieți lungi?
Menno Henselmans ● Ambele sunt extrem de importante și sunt sinergice. Așa că este greu să spui că una este mai importantă decât cealaltă. Pe măsură ce îmbătrânim, exercițiile devin, probabil, și mai importante, deoarece, chiar și cu cea mai bună dietă, dacă nu ești deloc activ fizic, practic, te vei atrofia. De asemenea, cred că, la tinerețe, dieta este subestimată. Mulți oameni fac sport, dar se gândesc că bătrânețea este departe, așa că nu acordă atenție alimentației. Așadar, ponderea se modifică puțin în timp, dar ambele sunt extrem de importante.
Pe de altă parte, care sunt factorii pe care îi consideri principalii cauzatori ai îmbolnăvirilor grave și morților premature?
Menno Henselmans ● Din punctul meu de vedere, primul loc pe podiumul nocivității ar fi ocupat de inactivitate. Apoi, pe locul doi s-ar situa alimentele procesate, mai ales cele ultra-procesate și dietele cu aport scăzut de proteine. Pe locul trei s-ar clasa fumatul, care rămâne în continuare un factor major al nenorocirilor la care te-ai referit în întrebare, în pofida progreselor pe care le-au înregistrat în ultimii ani campaniile antifumat. Statistic vorbind, fumatul este una dintre principalele cauze de deces prevenibil. Când vorbim, de exemplu, despre alcool, nu este chiar atât de grav, decât dacă facem exces. Alcoolul în cantități rezonabile nu este la fel de nociv ca fumatul. Dacă bei ocazional un pahar sau două, dar ai o dietă generală bună, nu creezi o problemă chiar atât de mare încât să afecteze sănătatea. În schimb, fumatul este extrem de dăunător – cu cât fumezi mai mult, cu atât efectele sunt mai dezastruoase. Și dacă nu faci exerciții fizice, este la fel de rău, mai ales la vârste înaintate.
De ce este atât de periculoasă lipsa mișcării, a exercițiilor fizice, fie și de nivel moderat, mai ales după o anumită vârstă?
Menno Henselmans ● Aici vorbim în următorii termeni: ceea ce nu folosești azi, pierzi mâine. Dacă nu îți folosești masa musculară, mușchii se atrofiază. Și nu este vorba doar despre riscul de a aluneca în duș, care devine o problemă reală de la o anumită vârstă, sau de a cădea pe scări. Mulți oameni ajung să sufere de hernii doar încercând să-și lege șireturile dimineața. Dincolo de asta, masa musculară scăzută te face să fii mult mai predispus la diabet. Pentru că masa musculară funcționează ca un burete uriaș care absoarbe glucoza din sânge. E o explicație simplificată, dar înseamnă că, dacă avem multă masă musculară, ea ne protejează eficient de glicemia mare. De asemenea, mușchii eliberează myokine, care contribuie la acest efect. Există corelații foarte puternice între masa musculară și controlul glicemiei. Iar controlul glicemiei este puternic legat de inflamație. Dacă ai niveluri ridicate de zahăr în sânge, se produc specii reactive de oxigen și inflamație. Așadar, indirect, vedem relații puternice între o masă musculară mare, controlul mai bun al glicemiei și inflamația mai scăzută. Iar inflamația are legătură cu aproape orice boală cunoscută. Deci, masa musculară este într-adevăr subestimată când vine vorba de sănătate.
Definiția longevității s-a schimbat în timp. La fel și percepția publicului larg. Tu cum ai contura conceptul de longevitate?
Menno Henselmans ● Inițial, longevitatea era definită, în principal, prin numărul de ani trăiți. Apoi, știința și mentalitatea au evoluat, iar astăzi se acordă mult mai multă atenție calității vieții. Dacă ești foarte sănătos și complet independent la 85 de ani, și eventual, ultimul an este mai dificil puțin, este o situație dezirabilă. În schimb, dacă nu faci exerciții și nu ai o dietă bună, ceea ce se întâmplă este că, începând cu 35 sau 45 de ani, totul începe să meargă în jos: te îmbolnăvești mai des, devii mai puțin capabil să ai grijă de tine, ai tot mai multe probleme de sănătate în fiecare an, mergi tot mai des la medic. Iar ultimii 10 ani trăiți sunt, sincer, doar o așteptare a morții, pentru că viața, prin calitatea ei deplorabilă, devine atât de grea, încât nici nu mai merită trăită. Ei bine, dacă vei fi protagonist în primul scenariu sau figurant în cel de-al doilea depinde doar de tine și de alegerile tale. Consider că, la bătrânețe, numărul anilor pe care îi mai așteptăm este mai puțin important decât calitatea lor.
Ești biohecker, ești mentor și exemplu pentru un număr uriaș de oameni. Ce faci tu, în viața de zi cu zi, pentru longevitate?
Menno Henselmans ● Am 45 de ani și fac multe lucruri. Mă asigur că am o dietă sănătoasă. Din fericire, mă preocup de acest aspect încă de când aveam 16 ani. Fac mult sport, atât aerobic, cât și antrenamente de forță, dorm suficient, gestionez stresul. Îmi place mult ceea ce fac, munca mea, job-ul meu de zi cu zi, și deși lucrez mult, am grijă să nu depășesc niște limite. Cred că aceștia sunt pilonii de susținere: gestionarea și combaterea stresului, somn adecvat suficient, dietă echilibrată, exerciții fizice și, neapărat, bucuria de a trăi. Restul sunt detalii. Nu am încă părul cărunt, dar câteva fire mi-au apărut, totuși, timid…
Ce te-a determinat să devii biohacker? Se vorbește, astăzi, în lume, despre biohacking, mai mult decât oricând…
Menno Henselmans ● Cred că biohacking-ul este foarte bun. Este, în principiu, doar o altă formă de a avea grijă de sănătate. În esență, înseamnă că îți modifici corpul. Dar cele mai importante lucruri sunt cele de bază, chiar dacă nu par atât de cool pe cât i-ar plăcea lumii moderne să pară: somnul suficient, alimentația corectă, exercițiile fizice. Putem să le numim biohacking sau nu. Dar acestea sunt elementele esențiale. Sigur că există și multe alte lucruri mai mult sau mai puțin minore, ajustări sau tot felul de inovații, pe care le-aș încadra mai mult la biohackingul tipic. Dar pentru somn, mișcare și alimentație bună nu există surogate sau scurtături. Așa că biohacking-ul ar trebui să pună pe primul loc bazele unei vieți sănătoase și abia apoi să se gândească la „șmecherii”. De exemplu, un ceas inteligent care îți numără pașii e un bonus binevenit, dar să nu uităm de fundament.
Dacă astăzi ne-ar vizita pe toți gândul cel bun și de mâine am dori toți să ne consolidăm sănătatea, ce ne-ai sfătui să facem?
Menno Henselmans ● Fundația despre care tocmai am amintit este combinația dintre alimentația corectă, somnul adecvat și exercițiile corespunzătoare. Putem începe de aici și apoi adăuga mai târziu și alte lucruri. Nu trebuie să începem dintr-odată cu tot ce are biohackingul în palmares. Vreți să începeți chiar de mâine? Foarte bine! Începeți cu ce este mai important – dieta și exercițiul fizic.
Există cercetări care arată că oamenii care încep simultan să mănânce sănătos și să facă sport obțin rezultate mai bune, pentru că cele două obiceiuri de viață sunt sinergice și se susțin reciproc. De exemplu, după ce ai fost la sală, dacă vezi un baton de ciocolată, îl refuzi zicându-ți că tocmai ai încheiat un antrenament greu și că nu vrei să-i anulezi rezultatele savurând preț de numai câteva clipe ceva nesănătos. Deci mersul la sală te face să ții mai bine dieta în frâu, iar o dietă bună îți dă energie, îți îmbunătățește antrenamentele, le face mai plăcute și îți aduce rezultate mai bune. Există o sinergie puternică între ele.
Am vorbit despre viața lungă și bună în general, dar am omis importanța vieții lungi și sănătoase a relațiilor, a cuplului…
Menno Henselmans ● Menținerea formei fizice și a atracției este crucială pentru relații fericite și sănătoase. Oamenii încetează adesea să acorde prioritate sănătății și formei fizice odată ce intră într-o relație, ceea ce poate avea un impact negativ atât asupra individului, cât și asupra relației în sine. Pentru menținerea unei relații împlinite și de lungă durată sunt necesare câteva principii cheie: evitați să vă luați partenerul de bun, contribuiți reciproc la dezvoltarea personală, găsiți un echilibru între confort și atractivitate și faceți o prioritate din sănătate și forma fizică. Apoi, nu neglijați comunicarea deschisă, încrederea și sprijinul emoțional ca aspecte fundamentale ale unei relații sănătoase. Chiar și lipsa de sprijin din partea pentru obiectivele de fitness ale partenerului de cuplu poate fi un semnal de alarmă semnificativ.
În cele din urmă, menținerea unei relații sănătoase și satisfăcătoare necesită efort continuu, conștientizare de sine și un angajament față de dezvoltarea personală și bunăstarea generală a ambelor persoane.
Menno Henselmans, olandez stabilit în Statele unite ale Americii, este antrenor de fitness, cercetător, coautor al unui număr impresionant de studii științifice și speaker internațional cunoscut pentru abordarea sa științifică în domeniul nutriției, antrenamentului fizic și longevității. A renunțat la o carieră de consultant în afaceri pentru a-și urma pasiunea pentru antrenamentele de forță și a devenit unul dintre cei mai respectați promotori ai fitnessului bazat pe dovezi științifice. Menno Henselmans deține o diplomă de master în Economie comportamentală de la Universitatea Warwick din Regatul Unit, obținută magna cum laude. Înainte de a se dedica total coachingului și cercetării în domeniul fitnessului a fost consultant în analiză statistică avansată. Este fondatorul platformei mennohenselmans.com, unde oferă cursuri de certificare pentru antrenori personali, coaching online și resurse educaționale despre antrenament, nutriție și controlul greutății corporale. A publicat, inclusiv în România, bestsellerul „The Science of Self-Control“ – „Știința autocontrolului“, care oferă 53 de sfaturi practice pentru îndeplinirea obiectivelor, fie ele profesionale, personale, de sănătate sau de fitness, prin înțelegerea diferențelor dintre persoanele care au realizări și cele care au doar vise, pe baza unor principii simple din neurobiologie.
