Pot exercițiile fizice să ne ajute să trăim mai mult? Un studiu efectuat pe gemeni spune că răspunsul poate fi complicat. Pan metron ariston! - Totul, cu moderație, spune o maximă greacă a Antichității și, când este vorba despre probleme de sănătate, o filozofie similară este adesea considerată cea mai bună strategie, inclusiv în privința exercițiilor fizice sau a nutriției.
Tot mai multe cercetări arată că menținerea unui stil de viață activ este cheia unei vieți mai lungi și mai sănătoase. Dar ce se întâmplă cu activitatea fizică de mare intensitate? Ar putea performanța atletică profesională să facă mai mult rău decât bine? Sau poate acest antrenament intens să contribuie cu adevărat la o durată de viață mai lungă?
Studii anterioare au arătat că anumite alegeri de stil de viață, cum ar fi exercițiile fizice regulate, pot ajuta la prelungirea longevității. Un nou studiu a descoperit că nivelurile mai ridicate de activitate fizică pot să nu aibă un efect chiar atât de benefic pe cât se credea anterior, în ceea ce privește prelungirea duratei de viață.
În ceea ce privește activitatea fizică moderată, regulat practicată, experții din Sănătate și toate domeniile conexe sunt, însă, în total acord cu faptul că, este crucială pentru sănătatea generală și calitatea vieții. Studiile anterioare arată că anumite alegeri de stil de viață sănătos, cum ar fi o dietă sănătoasă, absența fumatului și exercițiile fizice regulate, pot ajuta la creșterea duratei de viață a unei persoane.
„Durata vieții reflectă starea generală de sănătate a indivizilor. Mulți oameni mor încă din cauza unor boli care pot fi parțial prevenite printr-un stil de viață sănătos. De exemplu, recomandările privind activitatea fizică se bazează pe studii care investighează asocierile dintre mișcare și durata vieții. Activitatea fizică are impact asupra anumitor boli și a procesului de îmbătrânire. Durata vieții este un rezultat care poate combina toate beneficiile potențiale pentru sănătate ale activității fizice”, enunță Elina Sillanpää, doctor în filosofie, profesor asociat la Facultatea de Sport și Științe ale Sănătății de la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, liderul proiectului de cercetare GenActive, lansat în 2021 pentru a studia potențialele legături dintre activitatea fizică, bolile cardiometabolice și genetică. Proiectul se derulează și în prezent.
Într-unul dintre cele mai noi studii din cadrul acestui proiect, dr. Sillanpää și echipa sa raportează că nivelurile intense de activitate fizică ar putea să nu fie atât de benefice pentru durata de viață pe cât se credea anterior. Studiul a fost publicat recent în revista European Journal of Epidemiology.
Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat date despre sănătate colectate de la aproape 23.000 de gemeni finlandezi născuți înainte de 1958, toți, parte a Cohortei Gemenilor Finlandezi. Participanții la studiu au avut nivelurile de activitate fizică evaluate de trei ori - în 1975, 1981 și 1990, iar rata mortalității participanților a fost urmărită până la sfârșitul anului 2020.
„Studiile anterioare pe animale și gemeni au sugerat că asocierea dintre activitatea fizică și durata de viață nu este atât de simplă pe cât se crede în mod obișnuit, ceea ce ne-a stârnit interesul pentru acest subiect”, a spus Sillanpää. „Am crezut că, utilizând metode noi - cum ar fi aplicarea scorurilor de risc poligenic pentru a determina riscul de boli moștenite, ceasurile epigenetice pentru a estima vârsta biologică și modelele longitudinale de gemeni pentru a ajusta confuzia genetică -, am putea produce noi dovezi pe această temă”, a explicat ea.
Participanții la studiu au fost împărțiți în patru grupuri - sedentari, moderat activi, activi și foarte activi - pe baza datelor lor privind activitatea fizică pe parcursul perioadei de urmărire de 15 ani.
Când diferitele grupuri au fost analizate la punctul de urmărire de 30 de ani, cercetătorii au descoperit că cei din grupurile moderat active aveau un risc de mortalitate cu 7% mai mic, acesta fiind cel mai mare procent de beneficiu dintre cele patru grupuri.
În plus, cercetătorii au descoperit că îndeplinirea recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de 150 până la 300 de minute de activitate moderată sau 75 până la 150 de minute de activitate viguroasă pe săptămână nu a redus riscul de mortalitate al participanților și nici nu le-a modificat riscul de boli genetice.
„Rezultatele noastre sugerează că îndeplinirea recomandărilor OMS privind activitatea fizică este suficientă pentru a obține beneficii pe durata vieții, iar exercițiile fizice mai intense nu oferă beneficii suplimentare. Rezultate similare au fost demonstrate anterior. Cu toate acestea, am demonstrat, de asemenea, că asocierea dintre activitatea fizică și durata vieții poate fi predispusă la erori din cauza mai multor factori. Persoanele cu boli sau afecțiuni preexistente pot fi mai puțin active și este natural ca persoanele aflate aproape de moarte să se miște mai puțin, ceea ce poate provoca o cauzalitate inversă”, a continuat dr. Elina Sillanpää.
„Alți factori ai stilului de viață pot explica, de asemenea, asocierea; persoanele active fizic fumează de obicei mai puțin și au diete mai sănătoase. Este important de menționat că activitatea fizică este un comportament voluntar, iar predispozițiile noastre genetice explică parțial dacă exercițiile fizice sunt ușoare pentru noi sau nu. Unele variații genetice pot fi, de asemenea, asociate cu un comportament sănătos și un risc mai mic de boli comune, așa cum arată studiile anterioare ale grupului nostru”, a mai arătat dr. Sillanpää.
Odată publicate, concluziile studiului finlandez au suscitat interesul specialiștilor din Sănătate de pretutindeni și au atras o mulțime de intervenții. Între ele, opinia echilibrată a renumitului specialist în Cardiologie intervențională dr. Cheng-Han Chen, director al Programului Structural al Inimii - California:
„Acest studiu prospectiv a urmărit un grup de persoane pe parcursul a mai multor decenii și a constatat că nivelul lor de activitate fizică nu părea să corespundă riscului lor de mortalitate. Acest lucru sugerează că beneficiile exercițiilor fizice pentru sănătate pot fi influențate de o serie de factori și că exercițiile fizice sunt doar unul dintre numeroasele comportamente (inclusiv o dietă echilibrată, evitarea fumatului etc.) pe care oamenii ar trebui să încerce să le urmeze pentru a-și îmbunătăți starea generală de sănătate.
Recomandările noastre privind exercițiile fizice nu se bazează exclusiv pe anticiparea unei creșteri a duratei de viață. Noi încurajăm activitatea fizică moderată pentru gama ei largă de beneficii adresate atât sănătății fizice, cât și celei mintale. Știm că mișcarea și exercițiile fizice pot îmbunătăți sănătatea inimii, pot întări oasele și mușchii și pot ajuta la reducerea riscului multor boli cronice. De asemenea, pot reduce stresul, pot reduce riscurile de depresie și anxietate și pot îmbunătăți calitatea somnului. Îmbunătățirea sănătății nu înseamnă doar îmbunătățirea cantității de viață, cât mai ales îmbunătățirea calității vieții.
Cu privire strict la acest studiu, probabil că sunt necesare cercetări internaționale care să determine dacă descoperirile potrivit cărora beneficiile activității fizice de mare intensitate sunt net inferioare celor oferite de activitatea fizică moderată sunt valabile și în cazul altor populații, nu doar în cazul finlandezilor.“
