Pe 11 noiemebrie, Bucureștiul găzduiește Congresul Internațional de Longevitate, iar printre invitații care vor urca pe scenă se află Dr. Mark Tomás McAuley, lector universitar la University of Salford, biochimist nutrițional și expert în biologie computațională. Cercetarea sa pornește de la o întrebare fundamentală: dacă evoluția a modelat corpurile noastre timp de milioane de ani, atunci de ce îmbătrânim? Și, mai important, există strategii prin care putem încetini aceste mecanisme pentru a prelungi perioada vieții trăită sănătos? Congresul Internațional de Longevitate deschide Longevity Expo Forum Fest și aduce față în față cercetarea de frontieră și practica medicală, cu un obiectiv limpede: mai mulți ani trăiți în formă, nu doar mai mulți ani pe hârtie.
Tema pe care o va prezenta la București – „Pot teoriile clasice ale evoluției despre îmbătrânire să explice longevitatea umană?” – aduce o schimbare de perspectivă: pentru a înțelege cum să prelungim viața sănătoasă, trebuie să înțelegem de ce organismul uman nu a fost programat să rămână tânăr la nesfârșit. Evoluția nu a „ales” longevitatea, ci reproducerea. Medicina longevității este, în acest sens, prima disciplină care propune rescrierea acestor priorități biologice.
Dr. McAuley studiază îmbătrânirea ca proces evolutiv, nu doar medical. Folosind modele matematice, el analizează cum sistemele biologice se degradează în timp, ce rol joacă nutriția în această degradare și cum anumite semnale moleculare – precum inflamația cronică, modificările epigenetice sau dezechilibrele metabolismului colesterolului – pot accelera sau încetini ritmul îmbătrânirii. În loc să trateze bolile atunci când apar, cercetarea lui caută să înțeleagă unde și de ce se produce ruptura inițială în echilibrul organismului.
Una dintre direcțiile sale centrale privește metabolismul colesterolului, un indicator-cheie pentru sănătatea cardiovasculară. În lucrările publicate în reviste de prestigiu, Dr. McAuley arată cum îmbătrânirea perturbă mecanismele prin care organismul reglează colesterolul și de ce aceleași valori din analiza medicală pot avea semnificații diferite la vârste diferite. Aprofundând relația dintre nutriție, metabolism lipidic și procesele inflamatorii, el explică de ce „inflammaging” – inflamația cronică discretă care se instalează odată cu vârsta – poate afecta nu doar vasele de sânge, ci și osul, contribuind la osteoporoză și fragilitate structurală.
Prin modelarea computațională a acestor mecanisme, Dr. McAuley construiește o hartă predictivă a modului în care organismul îmbătrânește, identificând punctele în care intervenția nutrițională, schimbările de stil de viață sau terapiile regenerative pot avea cel mai mare impact. Cercetările sale se traduc astfel în ghiduri de prevenție cu fundament biologic, nu în recomandări generale aplicate tuturor. Prezența lui Mark Tomás McAuley la Congres aduce o dimensiune esențială: longevitatea nu înseamnă doar tratament, ci înțelegere profundă a organismului, a istoriei sale evolutive și a modului în care putem lucra cu el, nu împotriva lui.
Alături de Dr. Mark Tomás McAuley, pe scena Congresului Internațional de Longevitate vor urca cercetători și lideri științifici din cele mai influente centre universitare din lume. Printre aceștia se numără: Sara Hagg (Institutul Karolinska, Suedia), Patrick Paine (Harvard Medical School), João Pedro de Magalhães (Universitatea din Birmingham, cunoscut pentru studiile despre balena de Groenlanda și șobolanul-cârtiță golaș), și Amy Morgan (University of Salford), care cercetează legăturile dintre inflamație, metabolism și epigenetică. Dimensiunea de inovație terapeutică este reprezentată de Aubrey de Grey, unul dintre cei mai influenți promotori ai teorii rejuvenării biologice, și de Luisa Baca (National Institute on Aging, SUA), specialistă în mecanismele prin care îmbătrânirea modifică ritmul cardiac. Componenta clinică și algoritmică este completată de Raghav Sehgal (Yale), cu modele multi-sistemice ale îmbătrânirii, iar partea de politici publice și etică de Ilia Stambler.
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea aduce la București cercetarea de frontieră în domeniul longevității, într-un moment în care știința demonstrează că vârsta biologică poate fi măsurată, iar procesul de îmbătrânire poate fi influențat. România se află în poziția de a integra perspectiva longevității sănătoase în strategiile naționale prin intermediul Congresului Internațional de Longevitate, care va avea loc marți, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României.