Unele produse, printre care cartoful dulce – intrat puternic în alimentaţia românească, au puterea de a limita grăsimea din artere şi de a reduce riscul de probleme cardiovasculare.
Grăsimea nu se depune doar pe abdomen şi pe zonele laterale ale corpului. Există şi grăsimi care intră direct în vasele de sânge, declanşând arterioscleroza şi alte boli cardiovasculare.
O veste bună vine dintr-un studiu al Universităţii din Catalunya (Spania): unele alimente pot contracara acest proces, limitând accesul grăsimilor în artere. Care sunt acestea?
Un grup de cercetători de la Institutul de Cercetări Biomedicale IDIBAPS şi de la Universitat Oberta de Catalunya (UOC) a descoperit că un nivel bun de carotenoizi în sânge este corelat cu o prezenţă mai scăzută a arteriosclerozei în artere, prin urmare, un risc mai mic de boli cardiovasculare.
Carotenii sunt compuşi bioactivi găsiţi într-o mare varietate de fructe şi legume, în special cele de culoare galbenă, portocalie şi verde. Unele exemple includ morcovi, spanac, salată verde, roşii, cartofi dulci, broccoli, pepene galben, ardei gras, mango, papaya, caise şi dovleac. Aceşti compuşi sunt cel mai bine cunoscuţi pentru potenţialele lor proprietăţi antioxidante.
Tipuri de caroteni
Există mai multe tipuri de caroteni, dar cele două cele mai comune sunt alfa-carotenul şi beta-carotenul. Pe lângă faptul că oferă fructelor şi legumelor culorile lor strălucitoare, carotenii şi carotenoizii joacă un rol vital în sănătatea noastră. Aceşti compuşi pot fi transformaţi de organismul uman în vitamina A, un nutrient esenţial pentru sănătatea ochilor, a pielii şi a sistemului imunitar.
Ateroscleroza este o afecţiune comună, care pune viaţa în pericol, caracterizată prin acumularea de colesterol LDL („colesterolul rău”) pe pereţii interiori ai vaselor de sânge. În timp, această „grăsime” se acumulează formând plăci aterosclerotice, care pot reduce diametrul intern al vaselor, prevenind eficient circulaţia sângelui.
În cel mai rău caz, plăcile se pot rupe, provocând cheaguri care blochează fluxul de sânge, ducând la evenimente critice de sănătate, cum ar fi atacurile de cord ischemice sau accidentele vasculare cerebrale. Aceste evenimente apar atunci când blocajul împiedică sângele să ajungă la inimă sau creier. În cadrul acestei interacţiuni complexe de factori, carotenii, pe care îi găsim în fructe şi legume, ar părea o soluţie potenţială.
Studiul, publicat în revista Clinical Nutrition, s-a concentrat pe un grup de 200 de persoane cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani, recrutate de grupul de cercetare transversală IDIBAPS. Voluntarii au fost analizaţi pentru doi parametri: concentraţia carotenilor în sânge şi, prin ecografie, prezenţa plăcilor ateromatoase în artera carotidă.
Suplimentele, de evitat
„Studiul arată că o concentraţie mai mare de caroteni în sânge are ca rezultat o sarcină aterosclerotică mai mică, în special la femei”, spune Chiva-Blanch. „Prin urmare, putem confirma că o dietă bogată în fructe şi legume şi, prin urmare, în caroteni, scade riscul de boli cardiovasculare”.
Studiul insistă asupra importanţei unei alimentaţii echilibrate şi variate, bogate în fructe şi legume, pentru bunăstarea noastră generală şi, în special, pentru sănătatea cardiovasculară. Cercetătorii sugerează să luăm caroteni prin alimente naturale, mai degrabă decât sub formă de suplimente, pentru a obţine un beneficiu maxim şi a limita potenţialele efecte secundare.
Organismul nu este capabil să producă caroteni, dar consumul prea mult din suplimente ar putea fi dăunător şi a fost legat de un risc crescut de apariţie a anumitor tipuri de cancer. În cele din urmă, deoarece carotenii sunt solubili în grăsimi, ei sunt absorbiţi cel mai bine atunci când sunt consumaţi cu o sursă de grăsime, cum ar fi uleiul de măsline, ceea ce îi face unul dintre factorii care stau la baza succesului dietei mediteraneene.
