Se spune că ochii nu mint niciodată... În medicina longevității, însă, ochii sunt un indicator important al vârstei biologice. Zona perioculară, de o fragilitate extremă, reflectă vizibil efectele oboselii, ale stresului oxidativ și ale factorilor de mediu. Cum putem menține o privire luminoasă, fermă și vibrantă de-a lungul deceniilor, în timp ce așa-numitul „digital aging” și ecranele ne asaltează permanent rezerva de vitalitate a pielii?
Pentru a înțelege unde se întâlnesc rigoarea științifică, prevenția avansată și estetica de top, secțiunea Wellness & Estetică prilejuiește o întâlnire exclusivă cu unul dintre cei mai experimentați medici specialiști în Dermatologie și Medicină estetică din România, Ina Șoșoacă - trainer internațional pentru metode, tratamente și terapii bioregeneratoare și doctor în științe medicale.
Se spune că ochii sunt oglinda sufletului, dar în medicina longevității ei sunt mai degrabă oglinda vârstei biologice. De ce zona perioculară este prima care își pierde elasticitatea și ce ne spun, de fapt, cearcănele pronunțate sau pungile de sub ochi despre ritmul în care organismul îmbătrânește din interior?
Dr. Ina Șoșoacă ● Zona perioculară este una dintre cele mai complexe și mai delicate regiuni anatomice ale feței. Pielea de la acest nivel este extrem de subțire, având 0,3-0,5 mm, și dispune de foarte puțin țesut adipos de susținere. Practic, între piele, mușchi și structura osoasă există o rezervă redusă de țesut capabil să protejeze și să susțină procesele naturale de regenerare.
Din acest motiv, cearcănele pot fi vizibile încă din copilărie, fără să indice neapărat o problemă medicală sau un proces de îmbătrânire precoce. În multe cazuri, ele sunt determinate de particularitățile genetice și anatomice ale fiecărei persoane. Pielea fiind foarte fină și aproape transparentă, vasele de sânge devin mai ușor vizibile și pot conferi zonei o nuanță albăstruie sau violacee. În alte situații, cearcănele au o componentă pigmentară, tot cu o importantă predispoziție genetică.
Odată cu înaintarea în vârstă, aceste caracteristici se accentuează. Începând, de regulă, după 35-45 de ani, scade progresiv sinteza de colagen și elastină, pielea își pierde fermitatea, iar ridurile inițial dinamice, determinate de mimică, pot deveni statice. Ligamentele de susținere se relaxează, drenajul limfatic devine mai puțin eficient, iar în zona pleoapelor pot apărea edemul și pungile sub ochi. În paralel, se produc modificări la nivel muscular și osos, inclusiv remodelarea orbitei, ceea ce schimbă treptat suportul structural al întregii regiuni.
Zona perioculară este și prima pe care o observăm atunci când privim o persoană. De aceea, chiar și modificările discrete pot transmite instantaneu impresia de oboseală, stres sau îmbătrânire. Totuși, cearcănele și pungile de sub ochi nu trebuie interpretate izolat ca o măsură exactă a îmbătrânirii organismului. Ele reflectă, mai degrabă, interacțiunea dintre anatomie, moștenirea genetică, calitatea somnului, hidratare, expunerea solară, stres și stilul de viață.
Putem influența semnificativ ritmul în care această zonă îmbătrânește prin măsuri consecvente: somn de calitate, hidratare adecvată, alimentație echilibrată, o rutină corectă de îngrijire, protecție solară zilnică și utilizarea ochelarilor de soare cu protecție UV certificată. Vara, pălăria cu boruri largi completează foarte bine protecția. În medicina longevității, prevenția începe înainte ca modificările structurale să devină evidente.
Trăim într-o eră a ecranelor și a expunerii masive la lumina albastră. Dincolo de oboseala oculară evidentă, cum afectează acest stil de viață digital sinteza de colagen și microcirculația din jurul ochilor? Asistăm la un fenomen de îmbătrânire accelerată a privirii din cauza tehnologiei?
Dr. Ina Șoșoacă ● Stilul de viață digital poate accelera îmbătrânirea vizibilă a zonei perioculare, însă nu doar prin expunerea la lumina albastră, ci mai ales prin ansamblul comportamentelor asociate utilizării îndelungate a ecranelor.
După multe ore petrecute în fața telefonului, tabletei sau computerului, apare oboseala oculară, clipim mai rar și tindem să încordăm involuntar musculatura din jurul ochilor și din regiunea glabelară pentru a focaliza mai bine. Aceste contracții repetate favorizează apariția ridurilor de expresie, care, în timp, se pot transforma din riduri dinamice în riduri statice.
La aceasta se adaugă efectele indirecte ale stilului de viață modern: somn insuficient, stres, deshidratare, sedentarism și expunere prelungită la lumină artificială. Toți acești factori pot influența microcirculația, drenajul limfatic și capacitatea pielii de a se reface. Zona perioculară devine astfel mai predispusă la edem, uscăciune, aspect tern și accentuarea cearcănelor.
În practică, problemele din jurul ochilor se numără printre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Pacienții reclamă riduri fine, cearcăne pigmentare sau vasculare, pungi sub ochi, exces de piele, laxitate sau hernierea compartimentelor adipoase. Este esențial de înțeles că aceste manifestări nu au aceeași cauză și nu pot fi tratate printr-un singur protocol.
În procesul de îmbătrânire, fibrele de colagen se fragmentează și își pierd treptat elasticitatea, iar producția de colagen și elastină scade. Pielea devine mai uscată, mai rigidă și mai puțin capabilă să se regenereze. Tehnologia poate amplifica aceste modificări atunci când utilizarea ecranelor este asociată cu oboseală cronică, lipsă de somn și tensiune mimică repetată.
Așadar, putem vorbi despre o formă de îmbătrânire accelerată a privirii, dar nu din cauza unui singur factor. Este rezultatul cumulativ al expunerii digitale, al mimicii repetate și al dezechilibrelor stilului de viață modern. De aceea, prevenția trebuie să includă pauze regulate de la ecrane, corectarea vederii atunci când este necesar, somn de calitate, hidratare, protecție solară și o rutină adaptată nevoilor zonei perioculare.
Piața cosmetică este inundată de creme care promit miracole instantanee pentru privire. Analizând, însă, oferta prin prisma rigorii medicale, care sunt singurele ingrediente active care au dovedit științific că pot inversa sau încetini degradarea celulară în această zonă a pielii atât de fragilă?
Dr. Ina Șoșoacă ● Trebuie să pornim de la un adevăr important: nicio cremă nu poate înlocui structurile anatomice pierdute odată cu înaintarea în vârstă și nici nu poate elimina excesul de piele sau herniile de grăsime. Totuși, există ingrediente cu eficiență demonstrată științific, care pot încetini procesele de degradare și pot îmbunătăți semnificativ calitatea pielii.
Retinoizii rămân standardul de aur pentru stimularea sintezei de colagen și accelerarea regenerării celulare, însă trebuie utilizați cu prudență în zona perioculară. Peptidele biomimetice stimulează comunicarea dintre celule și susțin producția de colagen și elastină. Acidul hialuronic cu greutate moleculară adecvată oferă hidratare profundă și îmbunătățește funcția de barieră a pielii.
Antioxidanții precum vitamina C, vitamina E, niacinamida, coenzima Q10 sau resveratrolul combat stresul oxidativ, unul dintre principalii factori ai îmbătrânirii premature. Pentru cearcănele vasculare și edemele perioculare, ingredientele precum cafeina sau extractele cu efect de stimulare a microcirculației pot aduce beneficii reale.
Totuși, trebuie înțeles că îngrijirea cosmetică reprezintă doar o componentă a prevenției. Atunci când apar modificări structurale importante, protocoalele medicale regenerative devin esențiale.
În ceea ce privește redarea aspectului tânăr al ochilor, granița dintre prevenție și corecție este foarte fină. Care sunt cele mai sigure și inovatoare proceduri minim invazive pe care le recomandați și în ce moment considerați că este cazul ca rejuvenarea să se mute pe tărâmul chirurgiei?
Dr. Ina Șoșoacă ● Dacă zona perioculară este foarte activă din punct de vedere mimetic, încă de la 18-20 de ani se poate utiliza o cantitate redusă de neurotoxină botulinică, pentru estomparea ridurilor de expresie. Până la vârsta de 30-35 de ani, pot fi recomandate, în funcție de particularitățile pielii, proceduri cu polinucleotide, exozomi sau cocktailuri de vitamine.
Ulterior, când pielea își pierde treptat capacitatea de a sintetiza colagen, se poate recurge la biostimulatori de colagen, precum acidul poli-L-lactic. Dacă zona este foarte deshidratată sau prezintă pierdere de volum, se poate utiliza și acidul hialuronic. Ca alternative la tratamentele injectabile, pot fi luate în considerare terapii laser, prin protocoale dedicate zonei perioculare, radiofrecvența monopolară sau anumite tehnologii.
Atunci când efectuăm testul de ciupire a pielii (pinch test), iar aceasta revine în poziția inițială în mai mult de trei secunde, poate fi vorba despre laxitate cutanată și exces de piele. În cazul unei hernieri a grăsimii orbitare la nivelul pleoapei superioare sau inferioare, se poate apela la chirurgia plastică, prin blefaroplastie. După această procedură, este important să menținem sănătatea zonei, deoarece regiunea perioculară are o structură anatomică delicată și o capacitate limitată de regenerare.
Dincolo de protocoalele din clinici, frumusețea durabilă se construiește acasă. Dacă ar fi să compuneți o „rețetă a longevității” pentru o privire luminoasă și fermă, care sunt cele trei reguli de aur legate de somn, nutriție și îngrijire pe care fiecare dintre noi ar trebui să le aplice zilnic?
Dr. Ina Șoșoacă ● Îmi place să le spun pacienților mei că tratamentele realizate în clinică reprezintă doar o parte din procesul de rejuvenare. Cealaltă parte, poate chiar cea mai importantă, se construiește în fiecare zi, acasă. Longevitatea pielii nu este rezultatul unui singur tratament, ci al consecvenței.
Prima regulă este o rutină corectă de îngrijire. Demachierea și curățarea delicată a pielii în fiecare seară sunt esențiale, indiferent dacă purtăm sau nu machiaj. Zona perioculară trebuie îngrijită cu produse dedicate, alese în funcție de nevoile fiecărei persoane - hidratare, cearcăne vasculare sau pigmentare, riduri fine ori pierderea fermității. O piele sănătoasă începe întotdeauna cu o barieră cutanată bine protejată.
A doua regulă este respectarea ritmului biologic al organismului. Somnul reprezintă perioada în care pielea își activează cele mai importante mecanisme de reparare și regenerare celulară. Recomand aproximativ opt ore de somn pe noapte și, pe cât posibil, un program regulat, cu o oră de culcare înainte de ora 22:00-23:00, pentru a susține secreția optimă de melatonină și procesele naturale de refacere.
A treia regulă privește sănătatea organismului în ansamblu. Hidratarea adecvată, o alimentație echilibrată, bogată în proteine, vitamine, minerale și antioxidanți, precum și corectarea eventualelor deficiențe - inclusiv a deficitului de fier, atunci când acesta există - au un impact direct asupra calității pielii și a microcirculației din jurul ochilor.
Nu în ultimul rând, protecția solară trebuie să devină un gest reflex, în fiecare zi a anului. Radiațiile ultraviolete reprezintă principalul factor extern al îmbătrânirii premature, iar zona perioculară, fiind cea mai fină și mai vulnerabilă regiune a feței, are nevoie de protecție zilnică prin utilizarea unui produs cu SPF și a ochelarilor de soare cu protecție UV certificată.
În medicina longevității nu vorbim despre soluții miraculoase, ci despre obiceiuri sănătoase repetate zi de zi. Acestea sunt cele care, în timp, fac diferența dintre o piele care îmbătrânește accelerat și una care își păstrează sănătatea, luminozitatea și fermitatea pentru cât mai mult timp.
Mesajul meu este simplu: frumusețea nu înseamnă să pari cu douăzeci de ani mai tânăr, ci să ai o piele sănătoasă, armonioasă și naturală la fiecare etapă a vieții. Longevitatea începe cu alegerile pe care le facem zilnic - somn de calitate, alimentație echilibrată, protecție solară, hidratare și prevenție. Medicina estetică modernă nu schimbă identitatea unei persoane, ci o ajută să îmbătrânească frumos, cu eleganță și sănătate.
