Un studiu revoluționar publicat în CELL folosește probe de creier viu pentru a cartografia procesul de îmbătrânire, oferind o nouă speranță pentru terapii orientate spre longevitate.
Studierea creierului uman a însemnat, mult timp, analizarea lui doar după moarte. Oamenii de știință au cercetat țesut post-mortem pentru a înțelege originile Alzheimerului, Parkinsonului și ale declinului asociat vârstei, dar este ca și cum ai încerca să înțelegi traficul unui oraș privind fotografii cu străzi goale. Vezi structura, dar îți scapă fluxul, aglomerația, viața.
Recent, cercetătorii din cadrul Mount Sinai Living Brain Project, susținut de compania biofarmaceutică clinică BPGbio din Boston, au publicat în revista CELL un studiu care schimbă regulile jocului. Pentru prima dată, au cartografiat modul în care celulele vii ale creierului uman orchestrează structura și procesul de îmbătrânire, demonstrând că îmbătrânirea cerebrală nu este doar degradare, ci un proces activ, reglat, care se desfășoară pe tot parcursul vieții.
Studiul a analizat țesut cerebral provenit de la 141 de pacienți supuși unor intervenții chirurgicale cerebrale de rutină. În locul probelor statice post-mortem, echipa a lucrat cu țesut cortical viu, corelat cu imagini RMN și cu tehnici avansate de profilare moleculară. Rezultatul? Un adevărat „GPS molecular” care arată cum diferite tipuri de celule — precum neuronii, microglia și altele — modelează arhitectura creierului pe măsură ce îmbătrânim.
Dr. Alexander Charney, co-lider al proiectului, a explicat:
„Studiind probe de creier viu la multiple niveluri moleculare, am reușit să conectăm direct activitatea moleculară cu structura creierului, deschizând calea către o nouă eră a terapiilor fundamentate biologic.”
Imaginează-ți un edificiu construit și renovat de-a lungul deceniilor. Unele materiale întăresc structura, altele o slăbesc, iar unele reacționează diferit în funcție de etapa construcției. Exact acest lucru l-au observat cercetătorii la nivel celular în creier: un dans complex de creștere, mentenanță și declin, care începe în copilărie și continuă până la bătrânețe.
O descoperire centrală vizează senescența celulară. În mod tradițional, celulele senescente (care nu se mai divid) erau considerate simple semne pasive ale îmbătrânirii. Acest studiu schimbă perspectiva: senescența este un proces activ, cu un rol cheie în modelarea structurii creierului de-a lungul vieții.
În neuronii excitatori, activitatea senescentă a fost asociată cu volume corticale mai mici, în timp ce în microglie — celulele imune ale creierului — a apărut un efect opus. Este o dovadă clară că îmbătrânirea nu este uniformă. Tipuri diferite de celule urmează „scenarii” diferite, uneori în conflict, alteori amplificând schimbările globale.
Și mai remarcabil este faptul că aceste programe moleculare sunt prezente nu doar la vârste înaintate, ci și în stadiile timpurii ale dezvoltării cerebrale. Aceeași biologie care sculptează creierul copilului poate reapărea peste decenii, ghidând declinul în mod subtil, dar măsurabil. Este un fir continuu care leagă creșterea de îmbătrânire.
Pentru domeniul longevității, aceasta este o veste majoră. Dacă îmbătrânirea este un program biologic orchestrat, atunci este, cel puțin teoretic, ceva ce poate fi influențat. Țintind semnalele moleculare care conduc senescența, cercetătorii ar putea încetini sau remodela îmbătrânirea cerebrală și interveni mai devreme în boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.
BPGbio intenționează să folosească platforma sa de inteligență artificială, NAi, pentru a analiza acest set masiv de date și a identifica ținte terapeutice și biomarkeri. Este una dintre cele mai ample baze de date care leagă biologia țesutului viu de structura creierului — un „roadmap” care a lipsit cercetării farmaceutice timp de decenii.
Dr. Michael A. Kiebish, vicepreședinte pentru Platformă și Științe Translaționale la BPGbio, afirmă:
„S-au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a trata bolile neurologice, dar progresul a fost lent. Țesutul cerebral uman viu ne permite să vedem ce determină cu adevărat îmbătrânirea, în loc să ne bazăm pe modele care nu surprind complexitatea creierului.”
Bolile neurodegenerative reprezintă o piață globală de aproximativ 750 de miliarde de dolari, iar potențialul intervențiilor orientate spre longevitate este și mai mare. În loc să tratăm doar simptomele la vârste înaintate, această cercetare sugerează intervenții care pot ghida sănătatea creierului cu mult înainte ca boala să se instaleze.
Dr. Niven R. Narain, CEO BPGbio, numește această descoperire „un reper istoric în medicină”, poziționând țesutul cerebral uman viu drept noul standard de referință pentru inovația terapeutică.
Îmbătrânirea creierului nu este o prăbușire bruscă. Este un proces care reflectă dezvoltarea, ghidat de aceeași biologie care a construit arhitectura noastră cognitivă în copilărie. Pentru comunitatea longevității, aceasta deschide o frontieră nouă: îmbătrânirea nu mai este un declin pasiv, ci un proces activ, reglabil.
Living Brain Project ne oferă harta. Următoarea provocare este să învățăm cum să o folosim.
Terapia cu oxigen hiperbaric pentru longevitate
