Este o poveste aproape incredibilă, desprinsă mai degrabă dintr-un film decât din realitatea științifică: oameni care ating sau depășesc vârsta de 110 ani trăiesc vieți aparent normale, lucide și independente — chiar în comunități unde accesul la medicină modernă a fost limitat. Cercetătorii brazilieni au început să studieze aceste persoane extraordinare pentru a descoperi ce le permite să trăiască atât de mult și, mai ales, să o facă cu o sănătate remarcabilă.
Spre deosebire de multe cercetări de longevitate care se concentrează pe populații relativ omogene din țări bogate, studiul inițiat la Universitatea din São Paulo exploatează diversitatea genetică unică a Braziliei — un amestec de ancestrii indigene, europene, africane și asiatice rezultate din secole de migrații istorice. Această diversitate a permis cercetătorilor să descopere peste 8 milioane de variante genetice care nu apar în bazele de date globale, multe dintre ele fiind potențial asociate cu protecția biologică împotriva efectelor îmbătrânirii.
Brazilia se află acum într-o poziție remarcabilă în lumea studiului longevității: trei dintre cei mai longevivi bărbați validați din lume sunt brazilieni, inclusiv cel mai vârstnic bărbat în viață, în vârstă de peste 113 ani, ceea ce este cu atât mai surprinzător cu cât longevitatea extremă la bărbați este relativ rară. De asemenea, femeile braziliene sunt bine reprezentate în topurile mondiale ale celor mai longevive persoane.
Un aspect fascinant al acestor cazuri este faptul că mulți dintre cei care au depășit 110 ani nu au urmat diete speciale sau protocoale medicale unice. Spre deosebire de „zonele albastre” din lume — comunități celebre pentru diete mediteraneene sau alte obiceiuri alimentare considerate ideale — supercentenarii brazilieni raportau că au mâncat ceea ce era disponibil local, adesea mâncare simplă gătită acasă, adaptată sezonului și fără restricții extreme.
Mai mult, unii au trăit în regiuni cu acces limitat la servicii medicale moderne, demonstrând că longevitatea lor nu poate fi explicată doar prin intervenții de ultimă generație sau monitorizare clinică constantă.
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale cercetării s-a observat în timpul pandemiei de COVID-19. Trei dintre supercentenarii incluși în studiu au contactat virusul înainte de disponibilitatea vaccinurilor și… au supraviețuit. Analizele imunologice au arătat că aceștia au produs anticorpi puternici de tip IgG sugerând o coordonare imună remarcabilă și adaptări ale sistemului imunitar pe care cercetătorii nu le întâlnesc la persoanele mai tinere.
La nivel celular, structurile responsabile de curățarea proteinelor deteriorate (autofagia) și de eliminarea „deșeurilor” celulare rămân active la acești supercentenari într-un mod similar cu cel al persoanelor mult mai tinere — un indiciu clar al rezilienței biologice excepționale.
Un alt indiciu interesant este faptul că longevitatea extremă tinde să se regăsească în familii. Un caz evident a fost o femeie de 109 ani al cărei nepot a ajuns la 100 de ani, iar alți nepoți la 104 și 106 — un exemplu de agregare familială rară, dar extrem de relevant pentru înțelegerea factorilor genetici și epigenetici ai vieții lungi.
Cercetătorii subliniază că, dacă longevitatea extremă rămâne aproape exclusiv studiată în populații genetice relativ uniforme, știința riscă să treacă pe lângă mecanisme critice de protecție pe care doar populațiile amestecate genetic, precum cea braziliană, le pot oferi.
Studiul brazilian nu doar că îmbogățește cunoștințele despre longevitate, dar provoacă cadrul tradițional al cercetării, sugerând că reziliența biologică, mai mult decât tratamentele sofisticate sau stilurile de viață ideale, ar putea fi cheia pentru a trăi mult și bine.
Supercentenarii brazilieni nu sunt doar statistici impresionante. Ei sunt fereastra prin care știința poate înțelege ce înseamnă să îmbătrânești cu reziliență, fără a te baza exclusiv pe condiții ideale sau pe intervenții medicale avansate. Într-o lume în care speranța de viață continuă să crească, înțelegerea acestor mecanisme ar putea deschide noi căi pentru extinderea sănătății pe termen lung a întregii populații umane.
Salt uriaș către vindecarea bolilor autoimune
