Vârsta când decidem ce viață vrem să trăim

Dr. David Della Morte Canosci, medic, cercetător și profesor la Universitatea Tor Vergata din Roma și Miller School of Medicine din cadrul Universității din Miami, construiește un pod între știință și umanitate prin studiul aprofundat al longevității. Îmbinând medicina internă, geriatria și neurologia, omul de știința italian caută nu doar mecanismele care extind viața, ci și sensul fiecărui an câștigat. Cercetările sale se adâncesc în căi moleculare care explică de ce unele organisme rezistă mai bine în fața timpului, iar mesajul pe care îl transmite e simplu și cald: biologia ne oferă instrumente, iar nouă ne revine responsabilitatea de a le folosi pentru a trăi cu demnitate. A trăi nu presupune o luptă disperată contra morții, ci o acceptare activă - o îngrijire conștientă a fiecărei etape de viață. Provocarea pe care ne-o adresează este înțeleaptă: să nu fugim de final, ci să modelăm felul în care ne trăim timpul, cu știință, compasiune și curaj. Discuția Andreei Cigolea cu profesorul Della Morte este o lecție de înțelepciune la… tinerețe.

Când e prea târziu pentru o bătrânețe sănătoasă?

 Se știe dintotdeauna că timpul este inexorabil. Odată înțeles acest lucru, avem vreun beneficiu dacă ne luptăm cu el? 

 Prof. dr. David Della Morte Canosci ● Nu trebuie să luptăm împotriva timpului, acesta este răspunsul corect. Trebuie să împărțim timpul în două categorii: vârstă cronologică, timpul cronologic împotriva căruia nu putem lupta, pentru că direcția lui este doar înainte și apoi e vârsta biologică, asupra căreia putem acționa. Nici ceasul biologic nu poate fi oprit, dar poate fi încetinit. Dacă ne acceptăm vârsta cronologică, vom trăi mai bine, pentru că nu vom trăi cu frustrarea că nu mai avem anii de odinioară, dar în același timp, putem îmbunătăți vârsta biologică, ceea ce ne ajută să trăim mai bine, mai mult și mai tineri.

 Cum devin posibile îmbunătățirea vârstei biologice și extinderea ei? Ne stau aceste două procese la îndemână?

 Prof. D. Della Morte ● Ar trebui să începem câteva lucruri cât mai devreme posibil, pentru că avem nevoie de prevenție. Trebuie să înțelegem că, dacă pornim devreme cu un stil de viață sănătos, trăim mai mult. Important este să începem când suntem sănătoși, nu să așteptăm să ne îmbolnăvim și abia apoi sa tratăm. Există două etape importante în viață - cele din jurul vârstelor de 40 și de 60 de ani, iar perioada dintre ele este esențială. Dacă în acest interval avem grijă de noi, cu siguranță vom trăi mai bine în ultima parte a vieții.

 Așadar, vârsta de 40 de ani este blocstartul din care pornim în cursa pentru prevenție și îmblânzirea îmbătrânirii?

 Prof. D. Della Morte ● Da, între 40 și 50 de ani este o perioadă esențială pentru adoptarea unui stil de viață corect. La vârsta asta încă mai este timp să schimbăm lucrurile. Tehnologia ne permite astăzi să înțelegem mai bine cât trăim. Nu putem schimba ADN-ul, dar îl putem analiza și putem afla dacă suntem predispuși la boli cronice. Studiind ADN-ul și epigenetica (adică mediul care interacționează cu ADN-ul), putem decide la 40 de ani ce viață vrem să trăim și cât vrem să trăim. Putem ajusta dieta, activitatea fizică și obiceiurile pentru a trăi mai mult și mai sănătos.

 Anii nu se opresc din a curge unul după altul și este imposibil ca ei să nu lase urme. Cum ne schimbă trecerea timpului?

 Prof. D. Della Morte ● Cu siguranță ne schimbă, dar nu neapărat în rău. Ne schimbăm pentru că evoluăm, iar dacă avem parte de o prevenție bună, ne putem schimba, bineînțeles, în bine. Populația îmbătrânește, de aceea trebuie să anticipăm viitorul și să avem în societate oameni vârstnici, dar cu o calitate ridicată a vieții. Există două tipuri de îmbătrânire: nereușită și reușită. Dacă avem o îmbătrânire reușită, fără boli cronice precum Alzheimer, Parkinson, cancer sau boli cardiovasculare, atunci putem trăi o viață bună chiar și în ultima parte a ei.

 Prevenția este, așadar, cea mai importantă cheie către o viață lungă și sănătoasă pe întreg parcursul ei? 

 Prof. D. Della Morte ● Nu este singura cheie, dar este una dintre ele. Prevenția ne ajută să evităm problemele din viitor. Cel mai important factor de risc pentru orice boală este vârsta. Tehnologia și inteligența artificială ne permit acum să anticipăm riscurile. În cartea mea explic cum putem combina ADN-ul, epigenetica, nutriția și mișcarea într-un algoritm care ne oferă un scor, un algoritm. Urmează, apoi, să decidem dacă urmăm acel drum. Da, pare ușor, însă știu că e mai dificil de pus în practică.

 Cât contează mentalitatea, modul în care gândim și felul în care privim lucrurile pentru sănătate și longevitate? 

 Prof. D. Della Morte ● Mentalitatea este esențială. Este unul dintre secretele longevității. Studiile arată că oamenii optimiști trăiesc cu aproximativ 15% mai mult. Mentalitatea influențează nu doar atitudinea, ci și hormonii, de pildă cortizolul. Nu putem evita stresul, dar contează cum îl gestionăm. Reziliența este cheia, iar oamenii rezilienți trăiesc mai mult. După cum spuneam, stresul nu poate fi anihilat - e peste tot, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Nu poți scăpa complet de aglomerație, conflicte sau situații neplăcute care se ivesc și când nu te aștepți, însă e foarte important cum gestionezi problemele cotidiene. 

 Profesați, cercetați și predați longevitatea de mulți ani. Dar, personal, ce faceți dvs. pentru o longevitate activă?

 Prof. D. Della Morte ● Pentru o viață lungă și bună, eu încerc să aplic în cel mai bun mod cu putință ceea ce studiez. Viața este un compromis, așa că trebuie să știm ce acceptăm și ce nu. E important să te studiezi, să te cunoști, să îți analizezi ADN-ul, rezultatele analizelor de sânge uzuale și stilul de viață și să vezi unde te situezi la momentul respectiv, pentru ca să decizi câtă mișcare faci, ce mănânci, cum dormi și dacă e cazul să renunți la fumat sau la alcool. Asta fac și eu și astfel pot estima cât de sănătos pot fi pe termen lung, fără boli cronice care pot apărea odată cu vârsta.  Însă trebuie să faci compromisuri cu adevărat. Cred că aceste compromisuri sunt secretul longevității și al fericirii. Eu, unul, le fac.

 Faceți ceva diferit astăzi față de ceea ce obișnuiați acum câțiva ani? Ultimii ani v-au adus schimbări importante?

 Prof. D. Della Morte ● Da. Cercetarea în domeniul medicinei longevității avansează rapid. Se investesc sume uriașe în longevitate - mai ales după pandemie - și asta pentru că oamenii au înțeles că sănătatea este cea mai importantă investiție. Degeaba îți cumperi lucruri materiale, pentru că nu te poți bucura de ele dacă nu ești sănătos. Există pe piață terapii noi, inclusiv terapii senolitice, medicamente care ne ajută să trăim mai mult. Eu, la 52 de ani, fac mai multă mișcare, apelez la cocktailuri de vitamine intravenoase și folosesc NAD perfuzabil. Toate astea mă fac să mă simt foarte bine, ceea ce înseamnă că funcționează. Așa că voi continua. 

 Există și terapii despre care se consideră că ne-ar ajuta să trăim mai mult, dar cu care nu sunteți de acord?

 Prof. D. Della Morte ● Nu sunt de acord cu obsesia de a nu accepta că viața are un început și un sfârșit. E nevoie să ne acceptăm vârsta. Moartea face parte din evoluția umanității. Trebuie să acceptăm ciclul firesc al vieții. În pofida morții, oamenii duc mai departe societățile și astfel continuă și evoluția pe această planetă. Și, firește, nu sunt de acord cu abordările extreme, cum ar fi transfuziile de sânge de la tineri la vârstnici. Pentru că, prin progres, îi eliberăm pe oameni de bolile cronice, care sunt adevărata problemă pandemică a lumii occidentale. Susțin folosirea tehnologiei pentru a preveni bolile cronice.

 Aveți un mesaj de longevitate pentru români? Trăim destul de diferit față de poporul italian, din care faceți parte.

 Prof. D. Della Morte ● Consider că cea mai importantă este educația alimentară dobândită încă din copilărie. Tinerii nu acordă suficientă atenție alimentației sănătoase și acest lucru va avea consecințe mai târziu. De asemenea, tinerii folosesc prea mult tehnologia în mod negativ, ceea ce afectează mișcarea și sănătatea. Așadar, aceasta este recomandarea mea, nu doar pentru țara voastră, ci și pentru a mea, căci adevărata pandemie este folosirea excesivă, în mod nepotrivit, a tehnologiei - spre exemplu, telefoane, tablete sau laptopuri, care îi distrag pe oameni de la mișcare și de la alimentația sănătoasă, ceea ce constituie o problemă majoră. De aceea, recomandarea mea este să ne concentrăm, până nu e prea târziu, pe noua generație pentru a schimba o lume care este deja... în schimbare.