Longevitatea feminină, dincolo de mituri și temeri

Cu o carieră medicală marcată de excelență, dr. Florina Todoruț - medic primar Obstetrică-Ginecologie cu peste 25 de ani de experiență, specializată în longevitate feminină - implementează un model de îngrijire care tratează sănătatea ca pe un ecosistem în evoluție, nu ca pe o listă de simptome. Crede cu tărie că viitorul medicinei se află la intersecția dintre știință, tehnologie și potențialul uman, și se constituie, de data aceasta, prin intermediul Longevity Magazine, într-una din vocile unei noi ere în medicină, cea în care sănătatea devine strategie de viață, nu doar reacție la boală. 

 Există diferențe majore între femei și bărbați în privința îmbătrânirii sănătoase și a speranței de viață?

Dr. Florina Todoruț ● Diferențele sunt clare și bine documentate. În medie, femeile trăiesc cu aproximativ 5 ani mai mult decât bărbații în Europa, iar în România, diferența ajunge la 7-8 ani. Vorbim despre un melanj de genetică, hormoni și stil de viață. Genetic, femeile au doi cromozomi X, ceea ce pare să ofere un anumit avantaj. Hormonii contează enorm: estrogenul protejează vasele de sânge, oasele și creierul până la menopauză. De aceea, până la o anumită vârstă, calitatea vieții femeilor este adesea mai bună. În schimb, bărbații fac mai frecvent evenimente cardiovasculare la 40-50 de ani și, statistic, au mai multe comportamente de risc - fumat, consum de alcool, alimentație dezechilibrată. Toate acestea se cumulează și se văd, la final, în ani de viață pierduți. 

 De ce femeile par să îmbătrânească brusc după menopauză și ce ar trebui să știe pentru a rămâne vizibil „tinere“ mai mult timp?

 Dr. Fl. Todoruț ● Speranța de viață mai mare nu garantează automat ani de calitate. Deceniul în care femeia intră la menopauză este perioada în care ritmul biologic de îmbătrânire se triplează față de oricare alt moment al vieții. Este o fereastră critică. Vestea bună este că, dacă intervenim inteligent între 40 și 50 de ani - în perimenopauză - putem influența decisiv următorii 20-30 de ani. Asta înseamnă să nu minimizăm simptomele, ci să le înțelegem, să le evaluăm și să le abordăm corect. O îmbătrânire sănătoasă înseamnă energie, claritate mentală, mobilitate, viață emoțională și sexuală satisfăcătoare, nu doar absența unui diagnostic sever. 

 Există investigații esențiale care ar trebui incluse în obiceiurile de sănătate ale femeilor, pentru a preveni bolile asociate vârstei?

 Dr. Fl. Todoruț ● În cazul femeilor, punctul central este echilibrul hormonal. Estrogenul este poate cel mai important factor de longevitate feminină - iar deficitul său, netratat, crește riscul de boli cardiovasculare, osteoporoză și declin cognitiv. În jurul vârstei de 45-50 de ani, recomand o evaluare completă a organismului. Începem cu analizele de bază, făcute anual: funcția hepatică și renală, glicemie, rezistență la insulină, hemoglobină glicozilată, profil lipidic, vitamina D, vitamina B12, zinc. În această perioadă se instalează frecvent rezistența la insulină, care, netratată, duce la diabet, cu impact major asupra riscului cardiovascular. Începând de la 40 de ani, chiar dacă pacienta se simte bine, pentru că prevenția se face înainte de simptome, ne preocupăm să avem o evaluare cardiovasculară. Nu ignorăm nici sănătatea creierului - tulburările de somn, anxietatea și depresia sunt foarte frecvente în perimenopauză - și nici masa musculară. 

 O femeie ajunsă la 50-60 de ani fără a se fi ocupat de prevenție, mai are sens să înceapă un parcurs de longevitate?

 Dr. Fl. Todoruț ● Nu este niciodată prea târziu să faci ce este mai bine pentru tine. Ideal este să începem la 30-40 de ani, dar și la 60 de ani putem obține beneficii semnificative. Important este ca prevenția să fie personalizată: să țină cont de sex, vârstă, istoricul familial, profil genetic, stil de viață și bolile deja existente. Toți avem un bagaj pe care nu îl putem schimba, dar putem învăța să-l gestionăm în favoarea noastră.
Ca medic, mă concentrez mult pe calitatea vieții femeii peste 35-40 de ani, mai ales în perimenopauză. O femeie care înțelege beneficiile unei terapii de substituție hormonală, inițiate corect și la timp, va lua decizii informate. Administrate personalizat și în fereastra potrivită - în primii 10 ani de la menopauză sau până la 60 de ani - aceste terapii reduc riscul de evenimente cardiovasculare majore cu 40-50% și scad semnificativ riscul de osteoporoză. Pe acest fond, controlul greutății, alimentația și mișcarea devin mult mai eficiente. 

 Cum schimbă menopauza viața sexuală și dinamica de cuplu și de ce este esențial să scoatem acest subiect din zona tabu?

 Dr. Fl. Todoruț ● Viața sexuală este o componentă centrală a stării de bine, nu un detaliu opțional. Menopauza poate schimba radical felul în care femeia își trăiește feminitatea și relația de cuplu.
Un sindrom foarte frecvent, dar puțin discutat, este sindromul genitourinar de menopauză: uscăciune vaginală, arsură, durere la contact sexual, infecții urinare recurente, disconfort intim permanent. Când sexul devine dureros, femeia începe să evite intimitatea - nu pentru că nu-și mai iubește partenerul, ci de teama durerii și a rușinii. Se adaugă scăderea libidoului, oboseala, tulburările de somn, iritabilitatea, ceea ce duce la frustrări și neînțelegeri în cuplu. Partenerul poate interpreta retragerea ca respingere sau lipsă de dorință, când, de fapt, vorbim despre o modificare hormonală reală, evaluabilă și tratabilă. Aceste simptome nu ar trebui acceptate ca „normale pentru vârstă“.

 Poate fi libidoul considerat un barometru al sănătății generale? Ce ne spune viața sexuală despre riscul cardiovascular?

 Dr. Fl. Todoruț ● Da, libidoul și funcția sexuală sunt indicatori sensibili ai stării de sănătate. Cardiologii subliniază frecvent: disfuncția erectilă și tulburările de dinamică sexuală la bărbați apar cu ani buni înaintea unui eveniment cardiovascular major. Sunt un semnal de alarmă vasculară, nu doar o „problemă locală“. Din păcate, aceste tulburări sunt tratate izolat, doar la urolog, fără o evaluare cardiovasculară. Dar afectarea vaselor de sânge din zona genitală reflectă, de fapt, o suferință vasculară a întregului organism.
La femei, scăderea bruscă a libidoului, dispariția plăcerii sau durerea la contact pot semnala dezechilibre hormonale, tulburări de somn, depresie sau anxietate. Viața sexuală ar trebui privită ca parte integrantă a sănătății generale, nu doar ca un capitol intim sau jenant. 

 Cum vedeți viitorul longevității în România și ce ar trebui schimbat pentru a urca în topul european al speranței de viață?

 Dr. Fl. Todoruț ● Eu sunt optimistă. Cred că viitorul aparține centrelor integrate de medicină a longevității, în care pacientul este privit ca un tot și în care prevenția devine la fel de importantă ca tratamentul.
În astfel de centre, nu ne limităm la a trata boala. Facem evaluări complexe, prevenție activă, monitorizare continuă și personalizare reală. O echipă multidisciplinară evaluează, recomandă și urmărește rezultatele în timp. Văd în viitor o medicină integrativă, personalizată și predictivă, mai puțin reactivă și mult mai orientată spre optimizare. Dacă vom reuși să combinăm educația populației, centrele integrate, tehnologia, testările genetice și epigenetice și colaborarea reală între specialități, cred că România poate crește nu numai speranța de viață, ci și numărul anilor trăiți cu adevărat bine.