Un gest simplu, precum privirea unei opere de artă vizuală, îți poate îmbunătăți starea de bine, arată un nou studiu. Iar acest beneficiu poate fi obținut nu doar într-o galerie de artă, ci și într-o librărie, vitrină sau realitatea virtuală.
Printre lucrările analizate în studiu se numără piese celebre precum Țipătul de Edvard Munch, Noapte înstelată de Vincent van Gogh și alte opere de artă modernă și contemporană.
Autorii studiului îi îndeamnă pe furnizorii de servicii medicale și pe factorii de decizie să integreze arta în strategiile de sănătate mintală, ca o resursă accesibilă și cu cost redus.
Cercetările anterioare sugerau că privitul artei ar putea influența starea de spirit sau nivelul de stres, însă dovezile erau limitate și inconsistente, spun autorii. Acest studiu a analizat decenii de cercetări disparate, oferind pentru prima dată o imagine clară și cuprinzătoare despre când, unde și de ce privitul artei este folosit pentru a îmbunătăți starea de bine.
O echipă de psihologi de la Universitatea din Viena, Trinity College Dublin și Universitatea Humboldt din Berlin a analizat 38 de studii publicate anterior, cu un total de 6.805 participanți. Rezultatele au fost publicate săptămâna aceasta în The Journal of Positive Psychology.
Studiul a arătat că privitul artei poate îmbunătăți starea de bine eudemonică, adică acea stare de bine asociată cu sensul vieții și dezvoltarea personală. (Eudemonic = fericire legată de sens și scop, de a trăi conform valorilor proprii și de a te simți împlinit pe termen lung.
Aceste beneficii au fost observate în diverse locuri — muzee și galerii, dar și în clinici și spitale, precum și prin intermediul realității virtuale. O gamă largă de tipuri de artă — pictură figurativă, abstractă, modernă și contemporană, fotografie, sculptură și instalații — a fost asociată cu creșterea stării de bine.
„Oamenii percep adesea arta ca pe un lux, dar cercetările noastre arată că privitul artei — fie ca hobby, fie ca intervenție de sănătate țintită — poate sprijini în mod real starea de bine,” spune MacKenzie Trupp, autor principal și cercetător la Universitatea din Viena și Radboud UMC, Donders Institute.
„Prin reîncadrarea artei ca resursă accesibilă și ieftină pentru starea de bine, acest studiu deschide posibilități interesante de integrare a artei în spațiile cotidiene și în strategiile de sănătate publică.”
Claire Howlin, conferențiar asociat la Școala de Psihologie, Trinity College, adaugă: „Deși beneficiile mentale ale creării artei au fost larg studiate, impactul privitului artei a fost subestimat. Totuși, arta vizuală este prezentă și accesibilă în spații cotidiene — muzee, galerii, spitale și acasă. Înțelegerea efectelor sale poate deschide noi căi pentru promovarea stării de bine prin întâlniri zilnice cu arta.”
„Din 2019, OMS recomandă folosirea abordărilor creative alături de îngrijirea clinică de rutină. Arta poate satisface nevoia oamenilor de a căuta sens în viață, de a-și construi stimă de sine și de a dezvolta identități pozitive, factori importanți pentru a face față haosului vieții. Ministerele sănătății și consiliile de artă din Europa caută dovezi de înaltă calitate pentru a identifica ce tipuri de artă pot fi folosite pentru fiecare rezultat medical. Această analiză va ajuta la planificarea studiilor pe scară largă în viitor.”
Mit sau realitate: Parfumul pe gât ne dereglează tiroida? Simptomele care indică o tiroidă bolnavă
