Vârsta reală ne este dată de vârsta organelor vitale

Vârsta calculată în funcție de data nașterii nu mai spune adevărul despre stadiul în care se găsește la un moment dat corpul nostru. Medicina longevității a dovedit că organismul uman nu îmbătrânește liniar, uniform și în ritm constant. Dimpotrivă! Fiecare sistem vital al organismului uman își urmează propriul ritm biologic. La Congresul Internațional de Longevitate de la București, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, o pleiadă de cercetători de talie mondială au prezentat tehnologii capabile să măsoare această uzură invizibilă, organ cu organ. Se dovedește că, la 50 de ani cronologici, inima poate avea 60, iar rinichii doar 40 de ani biologici. Această nouă realitate medicală deschide largi orizonturi către tratamente hiper-personalizate, capabile să dea, biologic, timpul înapoi.

Îmbătrânirea nu mai este o fatalitate, un declin uniform, inevitabil și complet ireversibil. Este un proces complex, eterogen, dar mai presus de toate, măsurabil și maleabil. Iar când știi exact cât de tânără îți este inima sau cât de obosit îți este ficatul, sănătatea nu mai poate fi asemănătoare unui joc de noroc, ci expresia unei științe exacte.

REVOLUȚIA DIN DOMENIUL LONGEVITĂȚII

Pentru a înțelege revoluția care s-a produs în ultimii ani în domeniul longevității, trebuie mai întâi să facem distincția fundamentală dintre timpul cronologic și cel biologic. Vârsta cronologică este simplul număr al anilor scurși de la naștere, deci o cifră rezultată din cartea de identitate. În schimb, vârsta biologică reflectă gradul real de uzură și îmbătrânire al celulelor și țesuturilor corpului nostru.

Această distincție esențială a fost detaliată la Congresul Internațional de Longevitate de la București, - primul de această natură organizat în România - de dr. Sara Hägg, specialistă în epidemiologia îmbătrânirii și profesor la catedra de Biologie Moleculară la prestigiosul Karolinska Institutet din Suedia. Karolinska Institutet este una dintre cele mai prestigioase universități medicale din lume, renumită pentru responsabilitatea testamentară de a desemna anual laureații Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. 

Cercetătoarea suedeză a prezentat concluziile studiilor sale vaste despre vârsta reală a organismului, subliniind că doi oameni cu aceeași vârstă de 50 de ani, în funcție de starea de sănătate și de stilul de viață, pot avea profiluri complet diferite: unul poate avea un corp biologic tânăr, iar celălalt, unul marcat de o uzură avansată. Existența unor asemenea contraste devine și mai evidentă în cazul studiilor efectuate pe gemeni – un instrument central în epidemiologia îmbătrânirii, care demonstrează că variațiile de vârstă biologică nu sunt nici pe departe dictate exclusiv de genetică, ci de interacțiunea complexă dintre gene, mediu și comportamentele individului.

„Modificările de organ și de funcție legate de îmbătrânire se petrec în etape diferite. De exemplu, funcția pulmonară începe să scadă în jurul vârstei de 25 de ani, în timp ce alte aspecte – cum ar fi îmbătrânirea cerebrală și performanța cognitivă – sunt funcții de «viață târzie», pe care le monitorizăm mai târziu”, a explicat prof. dr. Sara Hägg. 

HARTA PRECISĂ A UZURII INTERNE

Știința reușește astăzi performanța de a măsura vârsta biologică a fiecărui organ și de a desena o hartă precisă a uzurii interne. Despre această inovație tehnologică a vorbit la Congresul Internațional de Longevitate de la București dr. Raghav Sehgal, cercetător la Altos Labs și celebra universitate americană Yale. Altos Labs, Inc., o companie biotehnologică fondată de cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, alături de alți miliardari ai planetei, se axează pe programe de rejuvenare celulară care să genereze reversibilitatea bolilor, leziunilor și dizabilităților dobândite, cu scopul de a îmbunătăți semnificativ sănătatea și durata de viață. 

Până recent, testele epigenetice ne ofereau o simplă cifră: „Ești cu 5 ani mai bătrân decât ar fi normal” – spre exemplu. O informație interesantă pentru o conversație, dar inutilă pentru un medic care trebuie să ia decizii clinice. Soluția revoluționară dezvoltată recent de dr. Raghav Sehgal împreună cu mentorul său, dr. Morgan Levine, – fost profesor la Școala de Medicină a Universității Yale, actualmente unul dintre vicepreședinții Altos Labs, face ca printr-o singură analiză de sânge, algoritmii de inteligență artificială să analizeze miliarde de puncte de date proteomice pentru a genera nu un singur ceas biologic, ci 11 ceasuri distincte pentru sistemele vitale. Această tehnologie se numește Systems Age și deja este utilizată în medicina 3.0.

Dr. Sehgal a oferit exemplul unui pacient de 51 de ani, fumător, supraponderal, cu inflamație cronică. Testele au relevat îmbătrânire accelerată în patru sisteme: musculoscheletal, pulmonar, metabolic și imunitar. Având acest tablou complet, medicii au intervenitrintr-un protocol țintit, iar după un an, pacientul a slăbit cu 9,5 kg și s-a observat o scădere măsurabilă a vârstei biologice pentru mai multe sisteme de organe.

„Un medic privește corpul ca pe un ansamblu de organe și sisteme. Ceea ce face cu adevărat util acest tip de testare este faptul că, dacă ești cu cinci ani mai «bătrân», îți spune de ce. Poate pentru că inima ta este cu 11 ani mai «bătrână». Sau plămânii sunt cu 7 ani mai «bătrâni». Dar rinichii sunt mai «tineri», deci nu trebuie să te îngrijorezi pentru acel organ”, a explicat dr. Raghav Sehgal.

Prof. dr. Sara Hägg, specialist în biologie computațională și șef al Departamentului de Epidemiologie și Biostatistică Medicală al Institutului Karolinska din Stockholm, conduce, în cadrul laboratorului său de cercetare, Grupul de Epidemiologie Moleculară a Îmbătrânirii, unde studiază, împreună cu echipa sa de cercetători postdoctorali, de ce unii oameni îmbătrânesc mai lent decât alții și ce mecanisme genetice și epigenetice influențează acest ritm. De la ceasurile epigenetice și biomarkerii proteomici, până la modelele integrate care pot prezice riscul de boală și durata vieții sănătoase, munca profesoarei Hägg oferă o imagine completă asupra vârstei biologice umane.

Prof. Sara Hägg consideră că acum este vremea neuroștiinței, poate singura disciplină capabilă să ajute medicina să evolueze într-un ritm mai alert decât cel al ultimilor ani. Adresându-se cititorilor revistei Longevity cu „un cuvânt de înțelepciune“, prof. Hagg spune că nu există vreo clipă în care să nu putem face, fiecare dintre noi, ceva pentru viața și sănătatea noastră generală în termeni de anti-îmbătrânire.

Dr. Raghav Sehgal este un important reprezentant al noului val din geroștiințe și a ocupat un loc fruntaș în prestigiosul top Forbes 30 Under 30 – Healthcare realizat pentru anul 2025 - o clasificare anuală prestigioasă realizată de revista americană de business Forbes, care oferă recunoaștere unui număr de 30 de tineri inovatori, antreprenori și lideri cu vârsta sub 30 de ani, ale căror realizări profesionale au capacitatea de a transforma în bine domeniul Sănătății.

Specialist în biologie computațională, dr. Raghav Sehgal s-a dovedit a fi o adevărată punte de legătură dintre cercetarea biologică și inteligența artificială, munca sa concentrându-se pe măsurarea vârstei biologice și pe dezvoltarea unor algoritmi capabili să evalueze starea de îmbătrânire a organismului printr-o simplă analiză de sânge. El este autorul unui biomarker patentat capabil să măsoare procesele de îmbătrânire în 11 sisteme de organe și să ofere o imagine completă asupra sănătății celulare.

Tânărul cercetător și antreprenor Raghav Sehgal crede că primul om care va ajunge să trăiască 200 de ani s-a născut deja...

CONGRESUL INTERNAȚIONAL DE LONGEVITATE 

Organizat de Senatul Științific al Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, primul Congres Internațional de Longevitate a transformat Bucureștiul într-o capitală a inovației medicale. Evenimentul a reunit zece cercetători de top internaționali din șapte țări, alături de 30 de specialiști români din domeniul medical geriatric, neuroștiinței și sănătate publică. Congresul Internațional de Longevitate a marcat un pas strategic pentru conectarea României la marile rețele globale de cercetare în domeniul longevității și pentru poziționarea Bucureștiului pe harta europeană a inovației biomedicale.

Experți internaționali prezenți la București: Sara Hägg, profesor și cercetător în epidemiologia îmbătrânirii la Karolinska Institutet (Suedia), João Pedro de Magalhães, profesor de biogerontologie la University of Birmingham (Marea Britanie), Mark Tomas McAuley și Amy Morgan, cercetători la University of Salford (Marea Britanie), precum și Aubrey de Grey, fondator al LEV Foundation (SUA). Din Statele Unite au fost prezenți și Patrick Paine, afiliat Harvard Medical School, respectiv Luisa Bâcă, cercetătoare în cadrul National Institute on Aging. Dimensiunea internațională a fost completată de Ilia Stambler și Alexander Tietz-Latza, reprezentanți ai International Longevity Alliance, precum și de Raghav Sehgal, cercetător la Yale University și Altos Labs, Inc. (SUA).