La nivel global, oamenii trăiesc mai mult ca niciodată. Însă odată cu vârsta, apar tot mai frecvent dificultăți de memorie, atenție sau înțelegere a vorbirii – schimbări care afectează nu doar calitatea vieții, ci și familiile și sistemele de sănătate. De aceea, găsirea unor soluții simple și eficiente pentru o îmbătrânire sănătoasă a creierului a devenit o prioritate.
O veste bună vine dintr-o zonă la care puțini s-ar fi gândit: muzica. Mai exact, studiile arată că implicarea activă în muzică – cântatul la un instrument sau antrenamentul muzical constant – poate avea un impact real asupra sănătății creierului, mai ales la vârste înaintate.
Un studiu coordonat de Dr. Du Yi, de la Institutul de Psihologie al Academiei Chineze de Științe și publicat în Science Advances, arată că persoanele care au ascultat muzica pe termen lung își păstrează mai bine capacitatea de a înțelege vorbirea în medii zgomotoase, una dintre primele funcții afectate de îmbătrânirea creierului.
Cercetarea a inclus trei categorii de participanți: muzicieni vârstnici, persoane vârstnice fără pregătire muzicală și tineri fără pregătire muzicală. Rezultatele au fost clare: muzicienii vârstnici au recunoscut mult mai ușor sunete și silabe atunci când exista zgomot de fond, comparativ cu vârstnicii care nu au cântat niciodată.
Explicația ține de modul în care creierul se adaptează în timp. Muzicienii par să beneficieze de două mecanisme-cheie. Primul este conservarea funcțională – anumite zone ale creierului, responsabile de procesarea vorbirii, rămân active și bine organizate, similar cu cele ale persoanelor tinere. Al doilea este compensarea funcțională – creierul activează alte regiuni pentru a susține performanța, atunci când este nevoie.
La persoanele vârstnice fără experiență muzicală, aceste tipare neuronale se estompează mult mai rapid.
Mai mult, cercetătorii au observat că muzicienii vârstnici folosesc mai eficient regiunile frontoparietale ale creierului, implicate în atenție, coordonare și multitasking, și reușesc să „reducă zgomotul” din rețeaua cerebrală care nu este relevantă pentru sarcina respectivă. Cu cât această rețea este mai bine inhibată, cu atât înțelegerea vorbirii în medii dificile este mai bună.
Prin păstrarea unor tipare neuronale „tinere” și prin activarea unor mecanisme compensatorii, muzica ajută la menținerea capacității de ascultare, concentrare și procesare auditivă. Dr. Du Yi subliniază că implicarea activă în muzică contribuie la un creier mai alert, mai flexibil și mai bine antrenat, chiar și la vârste înaintate.
Concluzia? Muzica nu este doar artă sau relaxare, ci poate deveni un aliat real al longevității cognitive. Antrenamentul muzical pe termen lung este asociat cu o formă de „îmbătrânire cognitivă de succes”, iar aceste descoperiri deschid noi perspective pentru programe simple și accesibile, menite să susțină sănătatea creierului pe măsură ce înaintăm în vârstă.
5 sfaturi de longevitate pentru 2026. Talia, cel mai important centimetru al longevității
