Singurătatea ne poate scurta viața? Legătura tulburătoare cu sănătatea

Se știe deja că singurătatea poate afecta sănătatea mintală. Mai puțin discutat este însă impactul pe care îl poate avea asupra organismului. Un nou studiu analizează în profunzime efectele fiziologice ale singurătății și izolării sociale și modul în care acestea ar putea crește riscul de a dezvolta boli cronice grave, precum bolile cardiovasculare și diabetul zaharat.

Idei principale
- Un nou studiu a constatat că singurătatea și izolarea socială reduc numărul anilor trăiți în stare bună de sănătate.
- Asocierea este mai puternică în cazul problemelor de sănătate mintală, precum anxietatea și depresia.
- Specialiștii recomandă măsuri concrete prin care oamenii pot combate singurătatea și își pot îmbunătăți relațiile sociale în viața de zi cu zi.

Cercetătorii au descoperit că ambele au un impact semnificativ: singurătatea și izolarea socială reduc numărul anilor pe care oamenii îi pot trăi în stare bună de sănătate.

Singurătatea ne poate scurta anii trăiți în sănătate. Ce au descoperit cercetătorii

Singurătatea nu afectează doar starea emoțională. Ea poate fi asociată și cu pierderea unor ani de viață fără boli cronice, arată un studiu publicat în revista științifică Nature Communications. Cercetarea sugerează că efectele sunt deosebit de importante pentru sănătatea mintală, iar consecințele pot fi diferite în funcție de sex. 

Deși sunt adesea confundate, singurătatea și izolarea socială nu înseamnă același lucru. Poți avea puține contacte cu alte persoane fără să te simți singur. La fel de bine, poți fi înconjurat de familie, prieteni sau colegi și totuși să simți că nimeni nu te înțelege cu adevărat.

Ce a descoperit studiul
Cercetătorii au analizat datele a 277.489 de adulți din baza de date UK Biobank, care nu prezentau la începutul studiului anumite boli cronice majore. Participanții au fost evaluați în privința singurătății și izolării sociale, iar starea lor de sănătate a fost urmărită timp de aproximativ 14 ani.

Analiza a vizat șapte afecțiuni importante: diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii cronice, bolile neurodegenerative, cancerul, depresia și anxietatea.

Rezultatele au arătat că singurătatea și izolarea socială erau asociate cu un număr mai mic de ani trăiți fără aceste afecțiuni. Legătura a fost mai puternică în cazul sănătății mintale decât în cel al sănătății fizice. 

Câți ani de sănătate s-ar putea pierde?

La vârsta de 50 de ani, persoanele care se confruntau atât cu singurătatea, cât și cu izolarea socială aveau, în comparație cu cele care nu se confruntau cu niciuna dintre acestea, o speranță de viață fără boli mai redusă.

Sănătatea fizică: femeile aveau cu aproximativ 2,4 ani mai puțin fără bolile cronice analizate, iar bărbații cu aproximativ 1,7 ani mai puțin.
Sănătatea mintală: femeile aveau cu aproximativ 3,7 ani mai puțin fără depresie și anxietate, în timp ce bărbații aveau cu aproximativ 5,8 ani mai puțin.
Aceste cifre reprezintă estimări statistice ale anilor trăiți fără anumite boli, nu ani de viață pierduți în mod direct. Studiul nu demonstrează că singurătatea provoacă în mod inevitabil apariția unei boli sau scurtează viața fiecărei persoane. 

De ce ne poate afecta singurătatea organismul

Cercetătorii nu au stabilit un mecanism unic care să explice această asociere. Există însă mai multe explicații posibile.

1. Stresul care nu se mai termină
Sentimentul persistent de deconectare de ceilalți poate menține organismul într-o stare de stres. În timp, răspunsurile prelungite la stres, modificările hormonale și procesele inflamatorii ar putea afecta sănătatea cardiovasculară și metabolismul.

Inflamația cronică este implicată în numeroase boli, iar stresul prelungit poate contribui la mecanismele care favorizează apariția lor. Totuși, studiul nu a demonstrat direct că acesta este mecanismul prin care singurătatea influențează sănătatea participanților.

2. Obiceiurile zilnice se pot deteriora
Atunci când ne simțim deconectați de ceilalți, poate deveni mai greu să menținem o rutină sănătoasă. Somnul poate avea de suferit, activitatea fizică poate scădea, iar alimentația echilibrată și controalele medicale preventive pot trece pe plan secund.

În acest context, singurătatea nu afectează doar felul în care ne simțim, ci poate influența și comportamentele care contribuie la menținerea sănătății pe termen lung.

3. Singurătatea și depresia se pot alimenta reciproc
Izolarea emoțională și depresia se pot întreține reciproc. Suferința psihologică poate determina o persoană să se retragă din relații, iar lipsa conexiunilor semnificative poate accentua, la rândul ei, tristețea și sentimentul de neapartenență.

Astfel, se poate forma un cerc vicios în care devine tot mai dificil să ceri ajutor, să menții relații sau să participi la activități care ți-ar putea îmbunătăți starea de bine.

Poți fi singur chiar și atunci când ești înconjurat de oameni
Un aspect esențial este că singurătatea nu se măsoară doar prin numărul persoanelor din jurul nostru. Contează mai ales calitatea relațiilor și sentimentul că suntem ascultați, înțeleși și acceptați.

O persoană poate avea o familie numeroasă, un cerc social extins sau o relație de cuplu și totuși să resimtă o lipsă profundă de apropiere emoțională. În schimb, cineva care petrece mult timp singur poate fi perfect împăcat cu această alegere, dacă are relații satisfăcătoare și nu se simte izolat.

A fi singur nu înseamnă automat a fi singuratic. Diferența dintre solitudine, aleasă și reconfortantă, și singurătatea resimțită ca o lipsă dureroasă de conexiune este importantă pentru înțelegerea efectelor asupra sănătății.

Cum poți combate singurătatea

Conexiunile sociale nu trebuie lăsate la voia întâmplării. Ele pot fi cultivate prin gesturi simple, repetate cu regularitate.

• Păstrează legătura cu oamenii importanți pentru tine. Un telefon, o întâlnire sau o plimbare împreună pot deveni ocazii reale de apropiere.
• Alege activități recurente. Un curs, un grup de mers pe jos, voluntariatul sau o activitate care îți place îți pot oferi ocazii constante de a cunoaște oameni.
• Pune accent pe calitatea relațiilor. Câteva legături autentice pot conta mai mult decât un număr mare de contacte superficiale.
• Observă tendința de retragere. Atunci când te simți respins sau deconectat, poate apărea impulsul de a evita și mai mult interacțiunile. Încearcă să faci pași mici către ceilalți.
• Cere ajutor dacă singurătatea persistă. Un psiholog sau un alt specialist în sănătate mintală te poate ajuta să înțelegi ce întreține acest sentiment și cum îl poți gestiona.

Conexiunile umane contează pentru longevitate

Studiul subliniază importanța relațiilor sociale pentru sănătatea pe termen lung, însă nu demonstrează că simpla creștere a numărului de interacțiuni va preveni bolile. Cercetătorii au observat că asocierea dintre izolarea socială și reducerea numărului de ani fără boli era mai mică în cazul persoanelor cu obiceiuri sănătoase. Pentru singurătate, această asociere nu a fost semnificativ modificată de stilul de viață sănătos. 

Mesajul nu este că fiecare persoană care se simte singură se va îmbolnăvi, ci că sănătatea nu înseamnă doar alimentație echilibrată, mișcare și controale medicale. Contează și felul în care ne simțim conectați la ceilalți.

Într-o abordare a longevității, relațiile apropiate, sprijinul emoțional și sentimentul de apartenență merită să aibă un loc la fel de serios în discuția despre calitatea vieții ca celelalte obiceiuri care ne susțin sănătatea.