Un studiu recent realizat de UCLA Health din Los Angeles a scos la iveală o legătură îngrijorătoare între singurătatea la femei şi tendinţa lor de a consuma alimente nesănătoase. Femeile care se simt singure tind să mănânce mai mult şi mai prost. Au o preferinţă pentru alimentele bogate în zahăr.
Studiul, publicat în revista JAMA, a monitorizat obiceiurile alimentare ale femeilor singure şi a descoperit o tendinţă semnificativă de a alege alimente bogate în zahăr şi de a pierde controlul asupra consumului de alimente de confort, relatează Washington Post.
Oamenii de ştiinţă au dorit să observe căile cerebrale asociate cu singurătatea şi comportamentul alimentar necontrolat. Se ştie că obezitatea este strâns legată de depresie şi anxietate şi că mâncatul „emoţional” şi „de confort” este considerat un mecanism prin care mulţi oameni încearcă să facă faţă singurătăţii.
Cercetătorii au intervievat 93 de femei cu privire la sentimentele lor de singurătate şi izolare şi le-au împărţit în două grupuri în funcţie de răspunsuri. Femeile care au raportat niveluri mai ridicate de izolare socială au avut tendinţa de a avea o masă grasă mai mare, o dietă de calitate mai slabă, un apetit mai mare, mâncau compulsiv, dar aveau şi niveluri mai ridicate de anxietate şi depresie.
Imaginile RMN au dezvăluit că, în timp ce se uitau la imagini cu alimente dulci şi sărate, femeile care se percepeau ca fiind singure prezentau o activare mai accentuată în regiunile creierului asociate cu dorinţa crescută de a consuma alimente dulci şi o activare mai scăzută în regiunea creierului responsabilă de autocontrolul alimentar.
„Aceste rezultate sunt interesante pentru că aduc dovezi a ceea ce intuiam”, a declarat Arpana Gupta, autorul principal al studiului: „Când oamenii sunt singuri, ceea ce simt are un impact mai mare: ei subestimează ceea ce mănâncă, în special dorinţa de a consuma alimente nesănătoase. Foamea emoţională împinge spre alimente de obicei dulci şi <compensatorii>, care activează mecanismul <stimul-rutină-recompensă> care implică creierul. Se creează conexiuni neuronale specifice care fac ca acest comportament să devină automat şi repetitiv în timp”.
