Conferința „Harta Longevității Feminine”, știința din spatele unei vieți mai lungi și mai sănătoase

În ultimele decenii, una dintre cele mai fascinante observații din epidemiologie și medicină este diferența de speranță de viață dintre femei și bărbați. În majoritatea regiunilor lumii, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, uneori cu câțiva ani, alteori chiar cu un deceniu. În Europa, diferența medie este de peste cinci ani, iar în România aceasta ajunge la aproximativ șase ani. Totuși, această realitate statistică ridică întrebări mai complexe: de ce trăiesc femeile mai mult și, mai ales, cum poate fi transformat acest avantaj într-o longevitate activă, caracterizată de autonomie, funcție cognitivă bună și sănătate cardiovasculară stabilă.

Răspunsurile la aceste întrebări nu pot fi reduse la un singur factor biologic. Longevitatea feminină este rezultatul unei interacțiuni complexe între hormoni, genetică, metabolism, comportamente de sănătate și context social. Cercetările din ultimii ani arată că îmbătrânirea feminină trebuie analizată printr-un model integrat, în care sistemele corpului sunt privite ca părți ale unei rețele biologice interdependente.

Pornind de la această perspectivă, Conferința „Harta Longevității Feminine”, organizată de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a adus în prim-plan una dintre cele mai importante teme ale medicinei contemporane: modul în care femeile pot trăi mai mult și mai sănătos.

Dezbaterea internațională a reunit medici, cercetători și specialiști din domenii diferite, de la ginecologie și endocrinologie până la cardiologie, genetică și geriatrie, pentru a analiza cele mai noi descoperiri științifice despre îmbătrânirea feminină.

„Pentru mine, longevitatea femeilor înseamnă prelungirea perioadei de sănătate, nu doar a duratei vieții. E vorba de a ne asigura că anii în plus ai tuturor sunt trăiți cu vitalitate, claritate mentală și independență, nu cu boli cronice. O adevărată longevitate înseamnă a oferi femeilor puterea de a prospera în deceniile de după perioada reproductivă, onorându-le reziliența biologică.” a precizat Dr. Ozgur Leylek din Turcia pentru Conferința „Harta Longevității Feminine”.

Contextul conferinței și importanța temei

Conferința „Harta Longevității Feminine” a fost concepută ca o platformă interdisciplinară de dialog între specialiști și publicul interesat de medicina longevității și a fost moderată de Carmen Brumă, fiind transmisă online pentru a permite accesul unui public larg.

Tema centrală a dezbaterii a fost ideea că longevitatea feminină nu trebuie privită doar ca o curiozitate, ci ca pe un model biologic și social care poate oferi indicii importante despre modul în care poate fi extinsă durata vieții sănătoase.

Datele prezentate în cadrul conferinței, extrase din proiectul „Harta Longevității” realizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, arată că femeile reprezintă aproximativ două treimi din populația de peste 85 de ani din România.

Specialiștii prezenți la conferință au subliniat necesitatea schimbării paradigmei medicale: obiectivul nu mai este doar creșterea speranței de viață, ci extinderea perioadei de viață trăite în stare bună de sănătate.

„La nivel global femeile trăiesc mai mult decât bărbații. Este un fenomen bine documentat, observat în multe țări și culturi, și se datorează unei combinații de factori biologici, sociali și comportamentali.” a menționat Dr. Ozgur Leylek din Turcia pentru Conferința „Harta Longevității Feminine”.

Hormonii și speranța de viață

Una dintre temele centrale ale conferinței a fost relația dintre hormoni și longevitatea feminină despre care au discutat Dr. Raluca Hera, medic primar obstetrică-ginecologie și doctor în științe medicale, Dr. Corina Neamțu, medic primar endocrinolog și doctor în științe medicale, Dr. Elizabete Argale din Letonia, medic ginecolog și lector universitar și Dr. Ozgur Leylek din Turcia, consultant în obstetrică și ginecologie, chirurg genital estetic, fondator și director FAGA, master trainer global.

Menopauza reprezintă o tranziție biologică majoră, în care scăderea nivelului de estrogen influențează numeroase sisteme ale organismului, de la metabolism și sănătatea cardiovasculară până la funcția cognitivă.

Specialiștii au discutat despre rolul terapiei hormonale de substituție, cunoscută sub numele de HRT. În trecut, această terapie a fost privită cu reticență, în special după interpretările inițiale ale unor studii din anii 2000. Totuși, cercetările recente au adus o perspectivă mai nuanțată.

Un concept important analizat în cadrul conferinței este „Window of Opportunity”, care sugerează că momentul inițierii terapiei hormonale este esențial. Studiile arată că femeile care încep terapia în primii ani după instalarea menopauzei pot beneficia de un profil favorabil al raportului risc-beneficiu.

Terapia hormonală nu este însă un instrument universal de prevenție. Medicii subliniază că decizia trebuie personalizată, luând în considerare istoricul medical al pacientei, riscul cardiovascular, istoricul oncologic și vârsta biologică.

Sănătatea inimii în cursa longevității 

Menopauza marchează o schimbare importantă și în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară. Estrogenul are un rol protector asupra sistemului cardiovascular, iar scăderea acestuia este asociată cu modificări ale profilului lipidic, creșterea tensiunii arteriale și accelerarea proceselor inflamatorii.

Cardiologii prezenți la conferință, Dr. Andreea Lăcraru, medic primar cardiolog, cadru universitar și specialist în prevenția cardiovasculară și Dr. Ioana Daha, medic primar cardiolog, au discutat despre necesitatea unei evaluări cardiometabolice riguroase pentru femeile aflate în perimenopauză. În prezent, medicina preventivă se îndreaptă către evaluarea riscului cardiovascular pe termen lung, nu doar pe intervale de zece ani.

Analize precum lipoproteina(a), colesterolul LDL și markerii inflamatori pot oferi o imagine mai completă asupra riscului viitor de boală cardiovasculară.

Longevitatea cognitivă și sănătatea creierului

Un alt subiect major al conferinței a fost longevitatea cognitivă, dezbătut de Dr. Adrian Stănescu, medic primar în geriatrie și gerontologie și de Dr. Ana Maria Doscan, medic primar geriatrie-gerontologie, specialist medicină internă. Deși femeile trăiesc mai mult decât bărbații, ele prezintă un risc mai mare de a dezvolta demență la vârste înaintate.

Cercetările recente arată că durata vieții reproductive poate influența sănătatea creierului. Femeile cu o perioadă reproductivă mai lungă, adică intervalul dintre menarhă și menopauză, prezintă în medie o funcție cognitivă mai bună la vârste înaintate.

Această observație sugerează că expunerea cumulativă la estrogen poate avea un efect protector asupra creierului. Totuși, datele științifice nu susțin utilizarea terapiei hormonale exclusiv pentru prevenirea demenței.

În schimb, medicii recomandă o abordare integrată a sănătății cognitive, care include activitate intelectuală constantă, exercițiu fizic, somn de calitate și menținerea unei vieți sociale active.

Genetica longevității feminine

Genetica reprezintă un alt domeniu important analizat în cadrul conferinței. Cercetările din ultimii ani au identificat mai multe gene asociate cu longevitatea, printre care APOE, FOXO3, KLOTHO și SIRT1.

Aceste gene sunt implicate în procese precum metabolismul energetic, protecția împotriva stresului oxidativ și reglarea proceselor inflamatorii.

Un aspect interesant discutat de Asis. Univ. Drd. Dr. Flavia Haradja, medic primar genetică medicală și embriolog senior ESHRE, alături de Raluca Prodan, fondator și CEO clinică de longevitate, în cadrul conferinței, este rolul cromozomului X. Femeile au doi cromozomi X, ceea ce poate oferi o formă de redundanță genetică. În anumite situații, acest mecanism poate conferi un avantaj biologic, contribuind la reziliența organismului în fața unor procese patologice.

În paralel, cercetările asupra mitocondriilor, structuri celulare responsabile pentru producția de energie, sugerează că acestea joacă un rol central în procesele de îmbătrânire.

Factorii sociali și comportamentali ai longevității 

Longevitatea nu este determinată exclusiv de biologie. Factorii sociali și comportamentali au un rol esențial în modul în care oamenii îmbătrânesc, despre care a vorbit Dr. Violeta Lungu, doctor în psihologie, psiholog clinician și psihoterapeut.

Studiile arată că femeile utilizează mai frecvent serviciile medicale, participă mai activ la programele de screening și adoptă mai rar comportamente de risc precum fumatul sau consumul excesiv de alcool.

În plus, rețelele sociale și relațiile interpersonale joacă un rol important în sănătatea psihologică și cognitivă. Persoanele care mențin conexiuni sociale puternice au un risc mai mic de depresie, declin cognitiv și mortalitate prematură.

Perspectivele medicinei longevității

Conferința a subliniat faptul că medicina longevității evoluează rapid către o abordare personalizată. Conceptul de medicină de precizie presupune integrarea datelor genetice, metabolice și clinice pentru a crea strategii individualizate de prevenție.

Pentru femeile de peste 40 de ani, această abordare poate include evaluarea biomarkerilor cardiometabolici, testări genetice, analize hormonale și imagistică avansată.

Obiectivul este identificarea timpurie a factorilor de risc și intervenția înainte de apariția bolilor cronice.

Ruxandra Cîrciu, manager departament estetică și longevitate BTL România a precizat în cadrul conferinței despre tehnologii și intervenții pentru longevitate. Iar Monica Rădulescu, jurnalist și creator de conținut dedicat sănătății feminine și promovării prevenției și longevității pentru femei, a adus în dezbatere importanța traducerii informației medicale într-un limbaj accesibil.

Conferința „Harta Longevității Feminine” a demonstrat că înțelegerea mecanismelor care stau la baza longevității feminine poate avea implicații importante pentru sănătatea publică.

Femeile trăiesc mai mult decât bărbații, dar provocarea reală este transformarea acestui avantaj statistic într-o longevitate activă și sănătoasă.

Prin integrarea cercetării științifice, a medicinei preventive și a strategiilor personalizate de îngrijire, medicina contemporană are șansa de a redefini modul în care înțelegem îmbătrânirea.

În cele din urmă, longevitatea nu înseamnă doar ani în plus de viață, ci ani trăiți cu energie, autonomie și calitate a vieții.

Întreaga conferință poate fi următită pe canalul de YouTube al Fundației Dan Voiculescu.