Salt uriaș către vindecarea bolilor autoimune

Premiul Nobel pentru Medicină din 2025 a fost acordat unui trio de remarcabili oameni de știință pentru descoperirea unei clase de celule imunitare care ajută la prevenirea atacării propriilor țesuturi de către organism. Cei trei laureați Nobel au dezvăluit secretele „reglării” sistemului imunitar, descoperind celule care protejează organismul de bolile autoimune.

Dr. Mary Brunkow, biolog molecular și imunolog la Institutul pentru Biologie Sistemică din Seattle, dr. Fred Ramsdell, microbiolog, imunolog și consilier științific al propriei firme de biotehnologie - Sonoma Biotherapeutics din Seattle, și dr. Shimon Sakaguchi, imunolog și profesor la Universitatea din Osaka, vor împărți premiul de un milion de dolari „pentru descoperirile lor privind toleranța imună periferică”.

Calea către Premiul Nobel

Cei trei savanți „au furnizat cunoștințe fundamentale despre modul în care este reglat sistemul imunitar”, a declarat dr. Marie Wahren-Herlenius, membră a comitetului Nobel, reumatolog la Institutul Karolinska din Stockholm, la conferința de presă în care a anunțat premiul. Descoperirile lor contribuie major la explicarea „modului în care ne ținem sistemul imunitar sub control, astfel încât să putem lupta împotriva tuturor microbilor imaginabili și, totuși, să evităm bolile autoimune”.

Concluziile studiilor efectuate de cei trei câștigători ai Nobelului au condus la dezvoltarea unei game de terapii pentru bolile autoimune care se află acum în stadiu incipient de dezvoltare clinică, a explicat dr. Samantha Bucktrout, imunolog la Greywolf Therapeutics din Oxford, Marea Britanie, care a lucrat anterior cu dr. Ramsdell. - „Dacă nu ar fi fost aceste descoperiri inițiale - și tot acest domeniu pe care l-au început acești oameni de știință - nu am fi ajuns niciodată în acest punct în care putem vorbi despre vindecări”. Afecțiunile autoimune - inclusiv diabetul de tip 1, artrita și scleroza multiplă - afectează aproximativ o persoană din zece.

Celule reglatoare protectoare

Celulele albe din sânge, numite celule T, joacă un rol crucial în sistemul imunitar al organismului, atacând celulele infectate sau canceroase. Dar, în 1995, Sakaguchi și colegii săi au descoperit un subtip necunoscut anterior - numit celule T reglatoare. Aceste celule rare servesc drept o frână crucială asupra sistemului imunitar, care îl împiedică să reacționeze excesiv. Dr. Samantha Bucktrout le compară cu o forță de poliție de elită: „Reprezintă doar 1-2% din totalul celulelor T, dar sunt extrem de eficiente în a ține pe toată lumea în ordine. Ajung la locul reacției imune și opresc totul. Curăță tot și atenuează inflamația foarte eficient.”

Dr. Sakaguchi a arătat că șoarecii cărora le lipsesc aceste celule au dezvoltat afecțiuni autoimune ale tiroidei, pancreasului și altor organe și că, odată administrată animalelor, o soluție care conține celule T reglatoare a oprit progresia bolii. Oamenii de știință bănuiau de decenii că sistemul imunitar are o frână încorporată, dar nu au putut să demonstreze acest lucru. Descoperirea a permis cercetătorilor să izoleze și să lucreze la celulele T reglatoare pentru prima dată, iar alte echipe de cercetare au început să identifice mai multe tipuri de celule T reglatoare cu diferite proprietăți imunosupresoare.

Mutație genetică fatală

Mai târziu, în 2001, Brunkow și Ramsdell au descoperit o mutație în gena Foxp3 care a cauzat boli autoimune fatale la șoareci. Ei au arătat că mutațiile în echivalentul uman al acestei gene au cauzat o boală autoimună genetică rară. „A fost o corvoadă moleculară să ajungem la exact acea mutație, deoarece era doar o modificare genetică minusculă, deși duce la o schimbare destul de profundă în sistemul imunitar. A fost nevoie de o mulțime de creiere diferite care să lucreze împreună la asta.”, povestește dr. Brunkow.

În 2003, studii ulterioare realizate de dr. Sakaguchi și colegii săi au arătat că gena Foxp3 este exprimată în mod specific în celulele T reglatoare și este necesară pentru dezvoltarea lor.

„Lucrarea ne-a schimbat cu adevărat perspectiva asupra multor afecțiuni și încă o schimbă. Descoperirea celulelor T reglatoare și a markerilor pentru identificarea acestora ne-a ajutat enorm să înțelegem autoimunitatea. Am început să analizăm cum putem stimula această reglare.“, afirmă dr. Anne Pesenacker, profesor de imunologie la University College London. 

Noi terapii promițătoare

Studiile au descoperit că persoanele cu anumite tulburări autoimune, inclusiv diabetul de tip 1, lupusul, artrita reumatoidă și scleroza multiplă, au adesea prea puține celule T reglatoare în sânge sau unele care nu funcționează corect. Și chiar și experimentele timpurii pe șoareci au arătat că celulele T reglatoare au potențial ca tratamente pentru astfel de afecțiuni, conform explicațiilor imunologului Anne Pesenacker.

Mai multe companii farmaceutice de top din SUA au investit deja enorm în cercetarea dedicată realizării unor medicamente care simulează producția de celule T reglatoare. O serie de terapii pentru tratarea diabetului de tip 1, a hepatitei autoimune și a bolii grefă-contra-gazdă sunt în prezent în curs de studii clinice, voluntarii umani testându-le deja de ceva vreme.