Postul Crăciunului, una dintre cele mai importante perioade de post din an, este pentru mulți români un moment de purificare spirituală, dar și o provocare pentru organism. Conform calendarului ortodox, Postul Crăciunului începe pe data de 14 noiembrie 2025 și se încheie pe 24 decembrie 2025, în Ajunul Crăciunului. Pe parcursul celor 40 de zile, alimentația devine predominant vegetală, cu excluderea produselor de origine animală, iar aceasta schimbare necesită o abordare atentă pentru a menține echilibrul nutrițional.
Cori Grămescu, coordonator de programe de slăbire și antrenor atrage atenția asupra faptului că postul poate fi benefic pentru organism dacă este urmat cu moderație și atenție la calitatea alimentelor.
„Postul poate fi o perioadă excelentă pentru a ne reechilibra digestiv, pentru a consuma mai multe legume și fructe și pentru a renunța la excesele alimentare. Însă, pentru ca acest lucru să fie benefic, este important să alegem surse sănătoase de proteine vegetale, să evităm prăjelile, carbohidrații rafinați și produsele ultraprocesate. În plus, este esențial ca mesele din post să fie planificate cu atenție, astfel încât organismul să primească toți nutrienții de care are nevoie. O greșeală frecventă este înlocuirea produselor de origine animală cu cantități mari de pâine, cartofi, paste sau produse de patiserie „de post”, care au adesea un conținut crescut de grăsimi hidrogenate, sare și zahăr. Recomand gătitul simplu, cu ingrediente naturale și sezoniere: supe, ciorbe de legume, tocănițe, salate calde și preparate la cuptor. Este importantă și diversitatea, care presupune includerea zilnică a legumelor colorate, a cerealelor integrale și a surselor de grăsimi bune, pentru a menține energia constantă și sistemul imunitar puternic”, recomandă Cori Grămescu.
Ce putem mânca sănătos în Postul Crăciunului
Chiar dacă eliminarea alimentelor de origine animală poate părea o provocare, perioada postului poate deveni o oportunitate excelentă pentru a ne diversifica dieta și pentru a descoperi combinații hrănitoare din surse vegetale. Alegerea conștientă a ingredientelor, varietatea culorilor în farfurie și echilibrul între proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase sunt esențiale pentru a ne menține energia și buna dispoziție.
Postul nu trebuie privit ca o perioadă de restricție, ci ca o ocazie de a ne reconecta cu propriul corp și de a ne hrăni cât mai natural și mai echilibrat.
Surse vegetale de proteine: năut, linte, mazăre, fasole, soia, tofu, tempeh, semințe și nuci crude. Acestea pot înlocui carnea, însă este important să fie combinate corect pentru a asigura aportul de aminoacizi esențiali.
„În ceea ce privește sursele vegetale de proteine, printre combinațiile recomandate se număra cereale integrale (orez brun, quinoa, hrișcă) + leguminoase (linte, naut) sau semințe + legume. De exemplu, o porție de linte roșie cu orez brun și legume la abur oferă un profil complet de proteine.”
Grăsimi sănătoase: uleiul de măsline extravirgin, avocado, semințele de chia, in, cânepă si nucile crude sunt esențiale pentru menținerea sănătății sistemului nervos și hormonal.
Legume proaspete și gătite: trebuie să reprezinte baza fiecărei mese (varză, conopidă, dovlecei, morcovi, sfecla, salată verde, ardei copți, ciuperci, broccoli, țelină, păstârnac, praz).
Carbohidrați complecși: cereale integrale, orez brun, mei, hrișcă, ovăz integral, cartofi dulci – alimente care oferă energie constantă fără să ridice brusc glicemia.
Fibre și digestie echilibrată
„Este important să introducem treptat fibrele, mai ales pentru persoanele care nu sunt obișnuite cu o dietă predominant vegetală. O creștere bruscă poate provoca disconfort abdominal. Hidratarea adecvată (35 ml de apa/kgcorp) și mișcarea zilnică ajută la reglarea digestiei. De asemenea, alimentele bogate în fibre solubile, precum ovăzul, semințele de in sau psyllium, pot ajuta la menținerea tranzitului intestinal normal fara a provoca disconfort. Secretul este echilibrul: prea multe fibre pot balona, prea putine pot incetini digestia. Ascultati-va corpul si ajustati treptat dieta”.
Pe langa hidratare, Cori Gramescu sugereaza introducerea in alimentatie a probioticelor naturale, cum ar fi varza murata in cantitati moderate, castravetii murati fara otet sau bauturile vegetale fermentate, care contribuie la mentinerea echilibrului florei intestinale.
Recomandări de rețete simple pentru perioada postului
„Ideal este ca mesele din post să rămână cât mai simple, să includă alimente proaspete, gătite blând, fără prăjeli și cu un aport echilibrat de proteine, grăsimi și carbohidrați complecși. Astfel, postul devine un aliat pentru sănătate, nu o sursă de carențe. Pentru mic dejun puteți opta pentru o budincă de chia cu lapte vegetal, scorțisoară și fructe de padure sau o felie de paine integrala cu pasta de avocado și roșii cherry; pentru prânz puteți alege o tocăniță de linte roșie cu legume, asezonată cu ulei de masline și ierburi aromatice, la cină, o salată caldă cu ciuperci, năut crocant, quinoa și dressing de tahini, iar la gustare: un pumn mic de nuci și seminte crude sau o supă cremă de dovleac cu ghimbir”, subliniază Cori Grămescu.
Cine ar trebui să fie atent sau să evite postul alimentar
Deși postul are beneficii spirituale nu este potrivit pentru toată lumea. Cori Grămescu atrage atenția asupra categoriilor de persoane care nu ar trebui să țină post alimentar strict, deoarece pot apărea dezechilibre nutriționale sau agravarea unor afecțiuni:
• Persoanele cu sindrom de colon iritabil (IBS): Dieta de post presupune un consum ridicat de leguminoase (năut, fasole, linte), alimente bogate în FODMAPs, care pot produce balonare, disconfort si crampe. „Pentru acesti pacienti, postul trebuie personalizat – se pot introduce surse alternative de proteine vegetale mai usor digerabile, precum tofu, tempeh sau orez cu legume, evitând leguminoasele fermentabile”, recomandă specialistul.
• Diabeticii si pacientii cu rezistenta la insulina: Dieta de post este adesea bogata in carbohidrati (paine, cartofi, paste, fructe), ceea ce poate destabiliza glicemia. Este esential ca acesti pacienti sa fie monitorizati medical si sa evite combinatiile de carbohidrati rapizi si prajeli.
• Pacientii bariatrici: Dupa interventiile de chirurgie metabolica, nevoia de proteine si nutrienti este ridicata, iar un post strict poate duce la carente grave.
• Persoanele cu deficienta proteica preexistenta sau sarcopenie / osteopenie:
Lipsa surselor de proteine animale poate accentua pierderea masei musculare și fragilizarea oaselor. În aceste cazuri, este indicat un post parțial sau adaptat, cu suplimente proteice de origine vegetală și control medical.
Postul Crăciunului poate fi o experiență benefică pentru minte ți corp, dar este important să îl abordăm cu echilibru. Alegerea conștientă a alimentelor, evitarea produselor ultraprocesate și atenția la nevoile individuale fac diferența între un post care ne slăbește și unul care ne întărește sănătatea.
Despre Cori Gramescu
Cori Gramescu, coordonator de programe de slabire si antrenor a reusit de-a lungul unei cariere de peste 18 ani sa ajute peste 35.000 de oameni sa-si schimbe vietile, sa ajunga la greutatea dorita, fara epuizare si fara infometare. Prima sa carte – “Vindecarea relatiei cu mancarea si cu propriul corp” este o poveste personala despre sanatate si echilibru, o carte cu recomandari si sfaturi atat din zona de sport, cat si din zona de nutritie, dar si prima carte din Romania cu un cerc de suport pentru toti cititorii. Cori Gramescu este omul care s-a luptat cu kilogramele in plus si a castigat. Cori interactioneaza zilnic cu mii de femei din intreaga lume, dornice sa descopere secretele unui trup sanatos. De pe canalele de social media, utilizatorii pot afla raspunsuri la intrebari despre mancare, sport, retete, obiective realiste pentru transformare, dar si despre modul in care stresul afecteaza digestia sau despre cum pot pune capat mancatului emotional.
Descoperire revoluționară: Alimentul care te ajută să reduci efectele negative ale alcoolului
