Viață în plus datorată interacțiunii cu arta

Albert Einstein a privit arta și știința ca ramuri ale aceluiași copac, ambele având rădăcina în mister, intuiție și nevoia de a exprima frumosul. El considera că marii oameni de știință sunt și artiști, apreciind arta ca pe o formă de comunicare profund spirituală, care atinge zone inaccesibile minții conștiente. Iată că, astăzi, cercetările arată că experiențele artistice trăite fie în calitate de creator, fie ca spectator, ne transformă biologia prin reprogramarea creierului și declanșarea eliberării de neurochimicale, hormoni și endorfine.

Ca răspuns la un număr tot mai mare de dovezi care arată că arta poate îmbunătăți radical sănătatea fizică și psihică în moduri eficiente și măsurabile, tot mai mulți practicieni din domeniul medical prescriu implicarea în acte artistice ca parte a tratării unei game largi de afecțiuni, inclusiv obezitatea, bolile de inimă, durerea cronică, demența, boala Parkinson, singurătatea și depresia.

Puterea diverselor practici artistice de a înlesni vindecarea, starea de bine și chiar longevitatea oferă beneficii care se situează la același nivel cu exercițiile fizice, nutriția și somnul, susține prof. dr. Susan Magsamen în bestsellerul său „Your Brain on Art: How the Arts Transform Us”, scris în colaborare cu Ivy Ross și publicat în România cu titlul „Creierul sub influența artei“.

Programați pentru artă

Susan Magsamen, ea însăși om de știință, om de litere, om de arte și terapeut, recomandă tuturor să facă din artă o practică zilnică, bazată pe dovezi și experiență. Prof. Susan Magsamen refuză categoric să privească arta ca pe un lux, iar scepticilor le spune:

„Suntem literalmente programați fiziologic pentru arte. Informațiile primite de la simțurile noastre construiesc conexiuni între cele 86 de miliarde de neuroni ai creierului. Implicarea în artă, fie ca spectator, fie în calitate de creator, aduce de fapt informații în corpurile noastre și are un impact profund asupra circuitelor noastre biologice. Activarea simultană a mai multor sisteme neurologice și fiziologice în artă - un fenomen evolutiv unic - implică întregul creier-corp-spirit. Data viitoare când vă veți simțiți emoționați în timp ce ascultați melodia preferată, gândiți-vă că alegerile unui artist vă schimbă la nivel celular.“

Desigur, nu toate operele de artă sunt pozitive, dar - spune Magsamen - este esențial să luați în considerare tipurile de experiențe senzoriale pe care le aduceți în viața voastră datorită puterii lor de a vă face să simțiți, de a vă schimba starea de spirit și de a vă afecta corpul în mod pozitiv. – „Putem beneficia chiar și în urma unor experiențe artistice care ar putea fi considerate neplăcute, care ne derutează sau ne fac să ne simțim inconfortabil. Arta care ne împinge dincolo de limitele noastre ajută la formarea de noi căi neuronale care, altfel, nu s-ar putea dezvolta în viața de zi cu zi. Solicitarea acestora prin artă poate ajuta la construirea unui grad de reziliență care să ne permită să trecem mai ușor prin suferința și incertitudinile vieții. Când ești disperat, intrarea într-o biserică grandioasă îți produce fascinație, te minunezi și ai sentimentul unei alte dimensiuni. În mod similar, arta, muzica și designul ne pot modifica starea de spirit, extinzându-ne orizontul exterior. Dezvoltarea acestei capacități este un imperativ evolutiv.“

Beneficii fiziologice 

Stabilirea unei definiții a artei poate face ca unele dintre cercetări să fie dificile, dar ceea ce știm sugerează că operele de artă au efecte foarte reale asupra stării noastre de bine fizice și psihice. Medicii din întreaga lume au început să prescrie vizite la muzee, interacțiune cu artele și întâlniri cu frumosul. Diferite forme de artă influențează creierul și corpul în moduri diferite. Este exact ca atunci când ni se prescriu medicamente – ei bine, și în cazul artelor, tipurile, dozele și duratele funcționează diferit pentru persoane diferite. Este o abordare nouă, despre care prof. Magsamen spune:

„Medicii, asistenții sociali și practicienii din domeniul sănătății publice încep să înțeleagă suficient pentru a colabora cu pacienții lor și a-și personaliza recomandările privind anumite activități artistice, în frecvențe și cantități specifice, pentru a obține rezultate benefice. Implicarea regulată în activități artistice vă va susține sănătatea tot la fel de bine cum o fac exercițiile fizice și alimentația corectă.“

Dar este publicul larg pregătit pentru acest tip de abordare? Are el nevoie de pregătire, experiență sau măcar un minimum de cunoștințe pentru o interacțiune de succes cu artele? Prof. Magsamen răspunde cu un nu hotărât. –„Tot ce vă este necesar pentru a avea o experiență semnificativă cu arta este chiar în fața voastră. Nu trebuie să fi studiat istoria artei sau să fi petrecut ani mergând la târguri de artă. Aveți nevoie de atenție și curiozitate. Un artist mi-a dat sfaturi excelente despre cum să interacționez cu o operă de artă - încercați doar să observați cinci lucruri despre o piesă, fie în lucrare, fie în modul în care vă face să vă simțiți. Cum ar fi: «Acest roz mă face să vreau să-l gust» sau «Acest verde nu mă lasă să-mi întorc privirea».

Mulți vizitatori ai muzeelor petrec mai mult timp citind descrierea operei de artă decât privind arta în sine. De altfel, statisticile spun că timpul mediu pe care îl petrecem cu o operă de artă, atât piesa, cât și eticheta, este de doar 21 de secunde. Un timp care nu lasă prea mult loc de interacțiune. Aici, prof. Magsamen este de părere că „ritmul trebuie încetinit“. – „Încercați «privirea lentă». Și acordați atenție formei fizice. Examinarea deciziilor artistului vă oferă o cale de acces către lucrare și o modalitate de a interacționa cu arta în propriile condiții. În loc să alergați nebunește printre capodopere doar ca să le bifați, petreceți mai mult timp cu arta care vă surprinde cu adevărat. Și, da, căutați arta peste tot! Priviți cotidianul cu o mentalitate artistică pentru a contracara tendințele reducționiste ale creierului nostru!“

Contează procesul, nu produsul

Așa cum în rândurile publicului amator de artă există cunoscători, dar și profani, și între artiști există ierarhizări. Din punctul de vedere al beneficiilor pe care activitatea artistică o aduce creatorului de artă, este importantă valoarea? Și de data aceasta, răspunsul prof. Magsamen este un nu hotărât. – „Arta pe care o creezi nu trebuie să fie bună pentru a fi valoroasă pentru tine. Un studiu a arătat că doar 45 de minute de practică a oricărui tip de artă a redus nivelul hormonului stresului, cortizol, cu până la 25%. Alte cercetări sugerează că arta dezvoltă capacitatea de a lua decizii și de a colabora. Interpretarea muzicii, de pildă, dezvoltă abilități cognitive și îmbunătățește abilitățile de învățare. Chiar și o singură experiență artistică pe lună vă poate prelungi viața cu 10 ani. Procesul, nu produsul, este ceea ce contează!“

Chiar și o singură experiență artistică pe lună vă poate prelungi viața cu 10 ani.

Dr. Susan Magsamen este fondator și director executiv al Centrului pentru Neuroestetică Aplicată al International Arts + Mind Lab, care face parte din Institutul Pedersen pentru Știința Creierului din cadrul Facultății de Medicină a Universității Johns Hopkins, unde este profesor în cadrul Departamentului de Neurologie. Desfășurată la intersecția dintre știință și arte de peste 40 de ani, munca sa încorporează cercetarea academică și alte modalități de cunoaștere pentru a fundamenta proiectarea și implementarea programelor și produselor bazate pe artă, menite să îmbunătățească sănătatea, starea de bine generală și actul educației. Prof. Susan Magsamen este autorul a peste 60 de cărți de succes pentru adulți și copii, dar și un pictor de succes.