Aproximativ 60% din greutatea corpului unei persoane o reprezintă apa. Fără apă, organismul nostru nu ar supraviețui. Fiecare celulă, țesut, organ are nevoie de apă pentru a funcționa corect. Apa este esențială pentru o sănătate optimă, iar hidratarea sau reînlocuirea fluidelor este unul dintre cele mai importante procese nutriționale care se desfășoară constant de-a lungul vieții. În pofida faptului că acest lucru este bine știut, jumătate din populația globului nu respectă recomandările medicilor pentru consumul zilnic total de apă. Dar ce se întâmplă cu jumătatea care se hidratează suficient?
Se știe că unii oameni îmbătrânesc mai repede decât alții, unii oameni își trăiesc bătrânețea fără boli, în timp ce alții dezvoltă boli cronice legate de vârstă. Cu o populație care îmbătrânește rapid și o epidemie de boli cronice emergente, găsirea de mecanisme și implementarea măsurilor preventive care ar putea încetini procesul de îmbătrânire a devenit o nouă provocare pentru cercetarea biomedicală de vârf și sănătatea publică.
Descoperirile cercetătorilor de la National Institutes of Health – pe scurt, NIH, SUA, cel mai mare colos al lumii în domeniul cercetării biomedicale, pot oferi indicii timpurii despre riscurile crescute de îmbătrânire biologică avansată și moarte prematură.
Adulții care se mențin bine hidratați par a fi mai sănătoși, dezvoltă mai puține afecțiuni cronice – cum ar fi bolile de inimă și plămâni – și trăiesc mai mult decât cei care nu primesc suficiente lichide, potrivit unui studiu al NIH, intitulat Nivelul de sodiu ridicat, la vârsta mijlocie, ca factor de risc pentru îmbătrânirea biologică accelerată, boli cronice și mortalitate premature și publicat, toamna aceasta, în revista medicală eBioMedicine.
11.255 de adulți și 30 de ani de studiu
Folosind datele de sănătate culese de la 11.255 de adulți pe o perioadă de 30 de ani, cercetătorii au analizat legăturile dintre nivelurile de sodiu seric – care cresc atunci când consumul de lichide scade – și diverși indicatori ai sănătății. Ei au descoperit că adulții cu niveluri serice de sodiu la limita superioară a unui interval normal au avut mai multe șanse de a dezvolta afecțiuni cronice și de a prezenta semne de îmbătrânire biologică avansată decât cei cu niveluri de sodiu seric în intervale medii. Adulții cu niveluri mai mari au fost, de asemenea, mai predispuși la deces la o vârstă mai tânără.
„Rezultatele sugerează că o hidratare adecvată poate încetini îmbătrânirea și poate prelungi o viață fără boli”, a declarat dr. Natalia Dmitrieva, autor al studiului și cercetător în Laboratorul de Medicină Regenerativă Cardiovasculară al Institutului pentru Inimă, Plămâni și Sânge, parte integrantă a NIH și profesor la Northern Arizona University.
Factorii de risc ai hidratării insuficiente
Studiul extinde cercetările publicate de oamenii de știință în martie 2022, care au găsit legături între intervale mai mari de niveluri normale de sodiu seric și riscuri crescute de insuficiență cardiacă. Ambele descoperiri au provenit din studiul Riscul de ateroscleroză în comunități (ARIC), care înglobează sub-studii realizate pe mii de adulți de pe întregul teritoriu al Statelor Unite. Primul sub-studiu ARIC a început în 1987 și a ajutat cercetătorii să înțeleagă mai bine factorii de risc pentru bolile de inimă, creionând, în același timp, liniile directoare clinice pentru tratamentul și prevenirea acestora.
Pentru această ultimă analiză, cercetătorii au evaluat informațiile împărtășite de participanții la studiu în timpul a cinci vizite medicale – primele două când aveau 50 de ani și ultima când aveau vârsta cuprinsă între 70 și 90 de ani. Pentru a permite o comparație corectă între modul în care hidratarea s-a corelat cu rezultatele sănătății, cercetătorii au exclus adulții care aveau niveluri ridicate de sodiu seric la check-in-urile inițiale sau prezentau afecțiuni subiacente, cum ar fi obezitatea, care ar putea afecta nivelurile de sodiu seric.
Specialiștii au evaluat apoi modul în care nivelurile serice de sodiu s-au corelat cu îmbătrânirea biologică, care a fost apreciată prin intermediul a 15 markeri de sănătate. Procesul de evaluare a luat în calcul factori cum ar fi tensiunea arterială sistolică, colesterolul și zahărul din sânge, care au oferit informații despre cât de bine funcționau sistemele cardiovascular, respirator, metabolic, renal și imunitar al fiecărei persoane. De asemenea, s-au făcut ajustări în funcție de factori ca vârsta, rasa, sexul biologic, statutul de fumător/nefumător și hipertensiunea arterială.
Boli cronice, îmbătrânire accelerată, moarte prematură
Cercetătorii NIH au descoperit că adulții cu niveluri mai mari de sodiu seric normal – cu intervale normale care se încadrează între 135-146 miliechivalenți pe litru (mEq/l) – au avut mai multe șanse de a prezenta semne de îmbătrânire biologică mai rapidă. Concluzia s-a bazat pe indicatori precum sănătatea metabolică și cardiovasculară, funcția pulmonară și inflamația. De exemplu, adulții cu niveluri serice de sodiu peste 142 mEq/l au fost asociați cu șanse crescute de a avea o vârstă biologică mai mare cu 10-15% decât vârsta cronologică, comparativ cu intervalele cuprinse între 137-142 mEq/l, în timp ce nivelurile de peste 144 mEq/l au fost corelate cu o creștere de 50%. De asemenea, nivelurile de 144,5-146 mEq/l au fost asociate cu un risc crescut de moarte prematură cu 21% comparativ cu intervalele cuprinse între 137-142 mEq/l.
În mod similar, adulții cu niveluri serice de sodiu peste 142 mEq/l au avut un risc asociat cu până la 64% mai mare de a dezvolta boli cronice cum ar fi insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, fibrilația atrială și boala arterelor periferice, precum și boala pulmonară cronică, diabetul și demența. În schimb, adulții cu niveluri serice de sodiu între 138-140 mEq/l au avut cel mai mic risc de a dezvolta boli cronice.
Descoperirile nu dovedesc însă un efect cauzal, au remarcat cercetătorii. Sunt necesare studii randomizate, controlate pentru a determina dacă hidratarea optimă poate promova îmbătrânirea sănătoasă, poate preveni bolile și poate duce la o viață mai lungă. Cu toate acestea, asociațiile pot informa în continuare practica clinică și pot ghida comportamentul personal de sănătate.
Aportul de lichide recomandat
„Oamenii al căror sodiu seric este de 142 mEq/l sau mai mare ar beneficia de evaluarea aportului lor de lichide”, a arătat prof. dr. Dmitrieva. Ea a menționat că majoritatea oamenilor își pot crește în siguranță aportul de lichide pentru a atinge nivelurile recomandate, ceea ce se poate face cu apă, dar și cu alte lichide, cum ar fi sucuri sau legume și fructe cu un conținut ridicat de apă. Academiile Americane de Medicină, de exemplu, sugerează că majoritatea femeilor ar trebui să consume zilnic în jur de 6-9 căni (1,5-2,2 litri) de lichide, iar bărbații, 8-12 căni (2-3 litri).
Anumite persoane pot avea nevoie de îndrumare medicală din cauza condițiilor de sănătate subiacente. „Scopul este să ne asigurăm că pacienții beau suficiente lichide, evaluând în același timp factorii cum ar fi bolile sau medicamentele care pot duce la pierderea de lichide”, a avertizat dr. Manfred Boehm, co-autor al studiului și director al Laboratorului de Medicină Regenerativă Cardiovasculară.
Autorii studiului au citat, de asemenea, cercetări care constată că „aproximativ jumătate din populația globului nu îndeplinește recomandările pentru consumul zilnic total de apă“, care, de cele mai multe ori, începe de la 6 căni, respectiv (1,5 litri).
„La nivel global, acest lucru poate avea un impact mare”, a spus Dmitrieva. – „Scăderea conținutului de apă din corp este cel mai frecvent factor care crește sodiul seric, motiv pentru care rezultatele sugerează că a rămâne bine hidratat poate încetini procesul de îmbătrânire și poate preveni sau întârzia bolile cronice.”
Hidratarea, studiată de colosul cercetării biomedicale al lumii
National Institutes of Health sau NIH este principala Agenție a guvernului Statelor Unite care are ca responsabilitate cercetarea biomedicală și sănătatea publică. Agenția a fost fondată la sfârșitul anilor 1880 și acum face parte din Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite. NIH își desfășoară propria cercetare științifică prin Programul de cercetare intramural și oferă finanțare majoră pentru cercetare biomedicală unităților de cercetare non-NIH prin Programul său de cercetare extramural.
În programul de cercetare intramural sunt implicați peste 1.200 de cercetători principali doctori în științe medicale și peste 4.000 de bursieri postdoctorali în cercetare de bază, translațională și clinică, NIH fiind cea mai mare instituție de cercetare biomedicală din lume. Programul de cercetare extramural al NIH asigură 28% din fondurile cheltuite anual, în SUA, pentru cercetare biomedicală, respectiv aproximativ 26,4 miliarde de dolari.
NIH cuprinde 27 de institute separate dedicate diverselor discipline biomedicale și revendică paternitatea unui număr impresionant de realizări științifice, inclusiv descoperirea fluorului pentru prevenirea cariilor dentare, utilizarea litiului pentru gestionarea tulburării bipolare și crearea de vaccinuri împotriva hepatitei, Haemophilus influenzae (HIB) și papilomavirus uman (HPV).
Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui sau NHLBI este unul dintre cele 27 de institute care formează NIH și este liderul global în desfășurarea și susținerea cercetărilor în bolile cardiace, pulmonare și de sânge, dar și în tulburările de somn.
