Părul reflectă starea generală a organismului

Într-o epocă în care frumusețea este adesea tratată superficial, părul rămâne unul dintre cele mai oneste barometre ale sănătății interne. De la stres și dezechilibre hormonale, până la nutriție, inflamație și stil de viață, scalpul „vorbește” - iar dacă știm să-l ascultăm, ne poate spune mult mai mult decât ne imaginăm. În acest interviu amplu pentru Longevity Magazine, Dr. Diana Savu, medic dermatolog cu expertiză în dermato-trichologie, demontează mituri frecvente, explică mecanismele reale din spatele căderii părului și trasează o hartă clară a diagnosticării și tratamentelor moderne. De la alopeciile genetice și cele autoimune, la efluvium telogen, terapii minim invazive, PRP, mezoterapie și noile direcții regenerative, dialogul oferă o perspectivă lucidă, bazată pe dovezi medicale. Mai mult decât un interviu despre păr, acest material este o lecție despre prevenție, educație și responsabilitate față de propriul corp. Dr. Diana Savu vorbește deschis despre greșelile frecvente ale pacienților, despre importanța prezentării timpurii la medic și despre rolul esențial al stilului de viață în menținerea sănătății scalpului pe termen lung. Un dialog necesar, clar și profund, care mută conversația despre căderea părului din zona estetică în zona medicinei de longevity - acolo unde începe, de fapt, adevărata îngrijire.

Cât adevăr este în afirmația „părul este oglinda sănătății interne”?

Dr. Diana Savu ● Ca medic, văd în fiecare zi efectele stilului de viață și ale statusului general al organismului asupra pielii și asupra părului și da, consider că părul reflectă starea generală a organismului. O dietă săracă în proteine, vitamine sau minerale, afecţiunile tiroidiene sau deficitul de fier se pot manifesta prin fragilitatea firului, uscăciune sau rărire. Aceasta nu înseamnă că orice schimbare minoră indică o boală serioasă, dar modificările persistente ale calităţii părului merită investigate. Ele pot fi semnul unor tulburări hormonale, al stresului sau al unei carenţe nutriţionale pe care o putem corecta.

Care este cea mai mare minciună pe care o credem despre căderea părului?

Dr. D. Savu ● Unul dintre miturile pe care le aud frecvent este că pălăriile sau şepcile duc la chelie. Din studiile de până acum ştim că purtatul ocazional de căciulă nu favorizează alopecia. Doar situaţiile în care acoperim capul cu materiale foarte strânse sau combinăm căciula cu coafuri extrem de tensionate pot contribui la o alopecie de tracţiune. Alte mituri- de exemplu că spălatul des „dezrădăcinează” firele sau că tunsul scurt stimulează creşterea - nu au suport medical.

Ce declanșează de fapt alopecia: genetica, hormonii, stresul sau o combinație de factori?

Dr. D. Savu ● Cauzele alopeciei sunt variate. În formele genetice (alopecia androgenetică), predispoziţia şi hormonii sunt factorii principali. În alopecia areata, sistemul imunitar atacă foliculii piloși conducând la apariția unor zone lipsite de păr. Alte forme pot fi declanşate de infecţii ale scalpului, coafuri strânse, tratamente chimice, medicamente, dezechilibre tiroidiene, anemii, sarcină, menopauză sau stres puternic. Există şi efluvium telogen, o cădere difuză în care stresul major, naşterea, operaţiile sau pierderea rapidă în greutate trimit prematur firele în faza de eliminare ce are ca și consecintă o cădere a părului accentuată. De cele mai multe ori, un cumul de factori genetici, hormonali şi de stil de viaţă determină problema, de aceea abordarea trebuie adaptată fiecărui pacient.

Ne aflăm în sezonul rece. Purtarea căciulilor duce la ruperea sau căderea părului?

Dr. D. Savu ● Răspunsul simplu este „nu”. Căciulile protejează scalpul de frig, iar materialele moi nu afectează creşterea firelor. Problemele apar dacă purtăm accesorii foarte strânse sau din materiale sintetice care încălzesc excesiv scalpul şi trag continuu de păr; în timp, acest stres mecanic poate favoriza alopecia de tracţiune. Recomand să alegeţi căciuli lejere, din fibre naturale, şi să nu prindeţi părul foarte strâns sub acestea.

Există cu adevărat „păr stresat” sau e doar un mit?

Dr. D. Savu ● Da, stresul puternic poate declanşa un tip de cădere numit efluvium telogen. În aceste episoade, până la 70 % dintre fire trec brusc din faza de creştere în faza de eliminare, iar pacientul poate pierde sute de fire pe zi. Vestea bună este că acest proces este reversibil: eliminarea factorului declanşator permite foliculilor să reintre în faza de creştere în câteva luni. În concluzie, există „păr stresat”, dar acest fenomen poate fi depăşit prin îngrijire corectă şi reducerea factorului stresor.

Ce tip de alopecie este cel mai „tricky” de tratat și de ce?

Dr. D. Savu ● Cea mai perfidă formă de alopecie este cea cicatricială, numită şi alopecie cicatricială. În aceste situaţii, inflamaţia sau infecţia distruge ireversibil foliculii, zona afectată fiind înlocuită de ţesut cicatricial. Pacienţii observă uneori doar o suprafaţă mai lucioasă a scalpului până când pierderea devine evidentă. Diagnosticul rapid şi terapia antiinflamatoare sunt esenţiale pentru a opri procesul. 

Când devine căderea părului o urgență dermatologică?

Dr. D. Savu ● Pierdem în mod normal 50-100 de fire pe zi, dar există semne care trebuie să ne trimită imediat la medic. Senzaţia de arsură sau mâncărime intensă a scalpului, căderea bruscă a unor şuviţe mari, rărirea părului pe tot corpul sau apariţia unor zone complet lipsite de păr sunt motive mers la medic. 

De ce atât de multe persoane ajung la medic doar după ce au pierdut prea mult păr?

Dr. D. Savu ● Din păcate, căderea părului se instalează gradual şi este adesea pusă pe seama stresului sau a anotimpului. Multe mituri susţin că „nu ai ce face”, iar faptul că există produse fără reţetă disponibile practic în orice farmacie sau supermarket îi face pe pacienţi să amâne consultul. În practica mea, observ că procedurile minim invazive, cum ar fi terapia cu plasmă bogată în trombocite (PRP), au eficienţă mai mare când foliculii sunt încă activi. Dacă aşteptăm prea mult, foliculii pot rămâne inactivi sau pot fi distruşi de boli autoimune, iar intervenţiile devin inutile. De aceea recomand ca pacienţii să se prezinte devreme, când alopecia este încă reversibilă.

Care sunt investigațiile „de aur” pentru un diagnostic corect?

Dr. D. Savu ● Evaluarea începe cu o discuţie detaliată despre istoricul familial, bolile şi medicamentele existente. Urmează examinarea scalpului şi a firelor de păr. În funcţie de situaţie, recomand analize de sânge pentru a verifica hormonii sexuali, tiroidieni, feritina sau vitaminele. Testul de tracţiune, tricoscopia şi examinarea microscopică a firului ne ajută să diferenţiem tipurile de alopecie. Când suspectez o formă cicatricială sau când cauzele nu sunt clare, efectuez o biopsie de scalp; prelevarea se face dintr-o zonă activă pentru a observa inflamaţia şi a pune un diagnostic precis.

Cine câștigă în 2026: mezoterapia, PRP‑ul sau noile terapii cu factori de creștere?

Dr. D. Savu ● Cred că nu vom avea niciodată un singur câştigător, ci o paletă de terapii care se completează reciproc. PRP‑ul este deja utilizat pe scară largă şi are un profil bun de siguranţă; mezoterapia oferă un mod de livrare locală a nutrienţilor, iar noile terapii cu factori de creştere şi molecule regeneratoare promit să revoluţioneze tratamentul în viitor. Până când aceste terapii vor fi validate prin studii mari şi aprobate, combinarea medicaţiei clasice cu proceduri minim invazive şi optimizarea stilului de viaţă rămâne strategia cea mai eficientă. Vorbim, practic, de o muncă în echipă a tuturor metodelor discutate.

Cât de mult contează scalpul și cât de mult contează lungimea firului?

Dr. D. Savu ● În practica mea, accentuez mereu importanţa sănătăţii scalpului. Un scalp curat, echilibrat şi bine hidratat este „solul” din care creşte părul. Şampoanele şi loţiunile cu rol antifungic, antiinflamator, antioxidant şi hidratant (de exemplu piroctone olamine, zinc pyrithione, niacinamidă, panthenol, cafeină) pot reduce inflamaţia şi reglarea sebumului, ducând la o densitate mai bună şi la scăderea căderii parului. Lungimea firului nu influenţează activitatea foliculului, dar poate reflecta obiceiurile de îngrijire: vârfurile despicate trădează adesea lipsa hidratării, expunerea excesivă la căldură sau aportul insuficient de proteine.

Ce obicei aparent inofensiv provoacă cele mai multe probleme?

Dr. D. Savu ● Tracţiunea constantă asupra firului de păr. Coafurile foarte strânse (cocuri, codiţe, împletituri), extensiile grele sau elasticele rigide exercită o tensiune repetată care poate provoca alopecie de tracţiune. Schimbarea acestor obiceiuri - relaxarea coafurilor, alternarea poziţiilor, folosirea de elastice fără metal - poate preveni pierderea permanentă a părului.

Există o „memorie a scalpului”? Stresul, traumele sau schimbările hormonale lasă urme?

Dr. D. Savu ● Foliculii de păr nu au memorie în sensul strict al cuvântului, dar reacţionează pe termen lung la stres şi hormoni. Stresul cronic şi fluctuaţiile hormonale pot genera inflamaţii de mică intensitate în jurul foliculilor şi pot modifica ciclul de creştere. Episoadele de cădere masivă se regăsesc „inscripţionate” în lungimea firului prin variaţii subtile ale grosimii. Formele cicatriciale de alopecie evoluează pe fond inflamator; dacă nu sunt tratate, foliculii sunt distruşi definitiv. De aceea, gestionarea stresului şi echilibrarea sistemului hormonal sunt părţi esenţiale ale terapiei.

Există o legătură între lifestyle (somn, alimentație, sport) și calitatea părului?

Dr. D. Savu ● Da. Părul este alcătuit în principal din proteine, iar calitatea sa depinde direct de nutrienţii consumaţi. O dietă bogată în proteine slabe, fier, seleniu, acizi graşi Omega‑3, ouă (biotină), legume verzi şi fructe bogate în vitamina C susţine creşterea sănătoasă a părului. Lipsa somnului şi stresul cronic cresc nivelul de cortizol şi pot declanşa episoade de cădere difuză. Exerciţiul fizic moderat îmbunătăţeşte circulaţia şi reduce stresul, beneficii care se reflectă în scalp. În schimb, dietele extreme şi pierderea rapidă în greutate sunt printre cele mai frecvente cauze de cădere temporară a părului.

Cât de eficiente sunt terapiile minim‑invazive comparativ cu medicația clasică?

● Medicația clasică ● Minoxidilul este probabil cel mai cunoscut şi discutat ingredient folosit pentru stimularea creşterii părului. Iniţial dezvoltat ca vasodilatator pentru tratamentul hipertensiunii, aplicarea sa topică dilată vasele mici de sânge din jurul foliculilor şi prelungeşte faza de creştere (anagen), oferind mai mult timp firelor să devină groase şi lungi. În mod obişnuit se folosesc concentraţii de 2-5 %, aplicate zilnic pe scalp. În cabinetul meu prepar formule personalizate în care combin minoxidilul cu alte ingrediente adaptate fiecărui pacient - de exemplu, hormoni topici pentru reglarea dihidrotestosteronului, cafeină pentru stimularea circulaţiei, acid salicilic pentru exfoliere şi retinoizi pentru favorizarea penetrării. Aceste mixuri sunt gândite după caracteristicile individuale (sex, vârstă, tipul de alopecie, sensibilitatea scalpului) pentru a maximiza eficienţa şi a minimiza efectele secundare.

● Plasma bogată în trombocite (PRP) ● Terapia cu PRP se bazează pe reinjectarea în scalp a propriilor factori de creştere din sângele pacientului pentru a stimula foliculii. În cabinet, recomand de regulă trei şedinţe efectuate la interval de o lună, urmate de sesiuni de întreţinere la fiecare şase luni. Observ rezultate foarte bune atunci când indicaţia este corectă şi când investigaţiile prealabile (analize, tricoscopie, eventual biopsie) confirmă că foliculii sunt activi şi nu există alte boli ce ar putea limita regenerarea.

● Mezoterapia ● Procedura presupune microinjectarea directă în scalp a unor amestecuri de substanțe menite să stimuleze microcirculația și să livreze ingredientele active exact acolo unde sunt necesare. Practic, cu ajutorul unei seringi fine sau al unui dispozitiv automat, se introduc cantități mici de soluție în stratul mijlociu al pielii, evitând astfel bariera cutanată. În soluțiile de mezoterapie pentru păr se folosesc frecvent inhibitori ai enzimei 5-alfa-reductază (dutasteridă sau finasteridă), minoxidil în formă injectabilă, vitamine din complexul B (biotină, B5, B6), aminoacizi esențiali, oligoelemente (zinc, cupru), antioxidanți, peptide (cum ar fi cuprul tripeptidic) și uneori acid hialuronic pentru hidratare. Cocktailul este adaptat în funcție de tipul de alopecie și de nevoile pacientului. 

● Noile terapii cu factori de creștere și exozomi ● Cercetarea se îndreaptă spre terapii regenerative care combină exozomi (mici mesageri intercelulari) şi factori de creştere precum IGF‑1 şi FGF‑7. Există studii care raportează creşterea densităţii şi grosimii părului după aplicarea unor seruri cu astfel de componente. O altă direcţie sunt moleculele care vizează celulele stem foliculare, cum ar fi un compus numit PP405, care în studii timpurii a crescut densitatea părului la un procent semnificativ de pacienţi. Deocamdată aceste terapii se află în faza de cercetare şi nu sunt disponibile pe scară largă.

Cum arată rutina ideală de îngrijire a scalpului în 2026?

Rutina ideală de îngrijire se bazează pe prevenţie şi personalizare:

● Curăţare blândă ● folosirea unor şampoane adaptate tipului de scalp, cu ingrediente antiinflamatoare, antioxidante, hidratante şi stimulatoare.

● Exfoliere şi masaj ● exfolierea săptămânală cu produse delicate sau perii speciale şi masarea regulată stimulează circulaţia şi îndepărtează celulele moarte.

● Tratament ţintit ● în funcţie de nevoile scalpului (seboree, dermatită, cădere de păr), se pot aplica seruri cu peptide, factori de creştere sau retinoizi, sub supravegherea medicului.

● Protecţie ● evitarea coafurilor agresive, limitarea instrumentelor termice, protecţia solară şi colorarea chimică cu produse sigure.

● Stil de viaţă ● alimentaţie echilibrată, hidratare, somn suficient, gestionarea stresului şi activitate fizică regulată. 

Care sunt așa-zisele ingrediente-vedetă care ar trebui evitate?

Ingrediente benefice:

● Pirocton olamină şi zinc pyrithion - au proprietăţi antifungice şi antiinflamatoare, utile în dermatita seboreică şi mătreaţă.

● Niacinamidă (vitamina B3) - antioxidant care susţine bariera cutanată şi diminuează iritaţia.

● Panthenol - provitamina B5, hidratează şi creşte elasticitatea firului.

● Cafeină - stimulează microcirculaţia şi poate susţine creşterea părului.

● Biotină, zinc şi alte vitamine - esenţiale pentru sinteza keratinei şi funcţia foliculară.

Ingrediente de evitat:

● Sulfați şi alcool - usucă scalpul şi afectează bariera naturală.

● Formaldehidă şi parabeni - conservanţi controversaţi, asociaţi cu iritaţii şi dezechilibre hormonale.

● Uleiuri minerale ocluzive - pot bloca porii şi agrava dermatita.