Aproximativ 90% dintre adulții americani consumă zilnic cofeină, iar cea mai mare parte provine din cafea. Renunțarea bruscă sau treptată la cafea și băuturi cofeinizate poate provoca atât efecte neplăcute pe termen scurt, cât și beneficii importante pentru sănătate pe termen lung. Iată ce schimbări apar în organism atunci când spui „adio” cafelei.
Cofeina este un cuțit cu două tăișuri: consumul frecvent poate declanșa dureri de cap, dar și lipsa acesteia poate avea același efect. Un studiu publicat în Scientific Reports în 2020 arată că, pe termen lung, cafeaua face vasele de sânge mai rigide și reduce fluxul sanguin. Oprirea bruscă a consumului determină revenirea vaselor la dimensiunea normală, ceea ce poate provoca temporar dureri de cap. Specialiștii avertizează că tratamentele împotriva migrenei ce conțin cofeină, precum Excedrin, trebuie evitate în această perioadă, potrivit Eating Well.
Deși o cafea simplă are doar 2 calorii, adaosurile transformă rapid băutura într-o bombă calorică. De exemplu, o cafea cu frișcă și zahăr poate depăși 130 de calorii, iar un Caramel Macchiato de la Starbucks ajunge la 250 de calorii și 33 de grame de zahăr. Renunțarea la cafea și băuturile carbogazoase cu cofeină – inclusiv cele dietetice – poate contribui la pierderea în greutate. Un studiu publicat în JAMA Network în 2021 a arătat că îndulcitorii din sucurile dietetice pot stimula pofta de alimente sărate și chiar de zahăr, ceea ce favorizează creșterea în greutate.
Cafeaua stimulează nu doar creierul, ci și tranzitul intestinal. Renunțarea la ea poate provoca, cel puțin temporar, constipație. Totuși, consumul de apă și alimente bogate în fibre – legume, fructe, cereale integrale și nuci – poate compensa lipsa efectului laxativ al cofeinei.
Cofeina este asociată cu agitație, nervozitate și palpitații. Eliminarea ei poate reduce semnificativ nivelul de stres și senzația de neliniște. Chiar dacă, inițial, apare iritabilitate, în câteva zile dispoziția se stabilizează.
Potrivit cercetătorului Michael A. Grandner, cofeina rămâne în organism mai multe ore și perturbă ritmul natural al somnului. Un studiu din Risk Management and Healthcare Policy (2018) arată că eliminarea completă a cofeinei reduce riscul de insomnie și ajută organismul să-și regleze singur ciclul de odihnă.
Fiind un stimulent, lipsa cofeinei poate duce la scăderea energiei, somnolență și dificultăți de concentrare. Simptomele sunt trecătoare și pot fi diminuate printr-o reducere treptată a consumului, de la cafea normală la „half-caf” sau amestecuri cu mai multă cafea decofeinizată.
Renunțarea la cafea înseamnă și dispariția petelor de pe dinți. Asociația Americană de Stomatologie avertizează că atât cafeaua, cât și băuturile carbogazoase (inclusiv cele fără cofeină) afectează smalțul și pot duce la sensibilitate dentară.
