Cu cât vârsta tatălui este mai mare, cu atât este mai mare riscul de boli genetice pentru copil

iStock-1152209629.jpg
Cute baby feet

Confirmarea a venit dintr-un studiu comun al spitalului de pediatrie Bambino Gesù din Roma şi al Universităţii din Oxford.

În ultimii ani, în Europa şi în Statele Unite ale Americii, oamenii aleg să devină părinţi din ce în ce mai târziu decât acum câteva decenii.

În SUA, primul copil ajunge la aproape 31 de ani în medie pentru taţi şi 27,5 pentru mame. Cu cât devii mai târziu părinte, în special tată, cu atât creşte riscul de boli genetice la copiii tăi.

Un studiu publicat în revista ştiinţifică Nature anticipase deja acest lucru şi un nou studiu comun al spitalului de pediatrie Bambino Gesù din Roma şi al Universităţii Oxford a confirmat-o în ultimele zile.

Studiul, publicat în revista ştiinţifică The American Journal of Human Genetics, a făcut posibil să se descopere că „noile mutaţii” care provoacă numeroase boli genetice se transmit în principal pe cale paternă.

Riscul, explică cercetătorii, creşte odată cu vârsta, deoarece celulele care dau naştere spermatozoizilor şi care conţin aceste mutaţii se reproduc de-a lungul vieţii, crescând astfel progresiv ca număr.

Studiul realizat de cercetătorii de la Bambino Gesù şi de la Universitatea din Oxford s-a concentrat pe sindromul Myhre, o boală genetică rară cauzată de mutaţii ale genei SMAD4.

Pornind de la această certitudine, cercetătorii au demonstrat că mutaţiile care provoacă această boală au întotdeauna origine paternă.

Cercetătorii de la Institutul de Medicină Moleculară MRC Weatherall de la Universitatea din Oxford au reuşit să evidenţieze modul în care aceste mutaţii conferă un avantaj proliferativ celulelor germinale stem, determinând expansiunea lor clonală, situaţie care se poate compara cu ceea ce se întâmplă cu celulele canceroase. Acest risc, potrivit cercetătorilor, creşte odată cu creşterea vârstei paterne.

Studiul a fost realizat prin analizarea mostrelor a 18 pacienţi diagnosticaţi cu sindrom Myhre şi a părinţilor acestora şi a celor ale donatorilor anonimi cu vârsta cuprinsă între 24 şi 75 de ani, apoi comparate cu datele personale a 35 de familii de pacienţi americani cu sindrom Myhre.

Articole similare

Singurătatea sacră versus singurătatea toxică

31 iul 2026
Singurătatea ne atinge pe toți, dar nu toate formele pe care le îmbracă sunt la fel. Uneori, a rămâne singur înseamnă a te reîntâlni cu tine însuți - o pauză fertilă în care apar...

Se poate trăi fără nicio durere?

31 oct 2026
● O viață fără nicio durere este un ideal aproape imposibil de atins. Dar o viață în care durerea nu dictează unde mergem, cum dormim, cât muncim sau cât timp petrecem alături de cei...

Câte ore ar trebui să dormim pe zi?

07 aug 2026
Știm - somnul, puiul de somn, odihna sunt indispensabile vieții. Dar oare câte ore ar trebui să dormim pe zi? Există o formulă ideală, ori aceasta se schimbă în funcție de vârstă,...

Longevitatea emoțională: arta de a iubi viața

24 sep 2026
Gândurile și trăirile noastre ne modelează biologia, iar creierul este primul care reacționează la calitatea vieții personale interioare. Longevitatea emoțională nu mai este doar un concept...

Psihologia culorii portocaliu

23 oct 2026
Psihologia culorilor sugerează că portocaliul ne poate influența dispoziția, emoțiile și comportamentul, stimulând entuziasmul și energia. Fiind o culoare vibrantă și dinamică, atrage...

Arta întârzierii asumate

30 oct 2026
În mod insidios, viteza a devenit o măsură a valorii. Răspunsul prompt, decizia rapidă, contactul permanent cu fluxul știrilor creionează imaginea unei vieți bine sincronizate. Viteza medie a...