Cu cât vârsta tatălui este mai mare, cu atât este mai mare riscul de boli genetice pentru copil

iStock-1152209629.jpg

Confirmarea a venit dintr-un studiu comun al spitalului de pediatrie Bambino Gesù din Roma şi al Universităţii din Oxford.

În ultimii ani, în Europa şi în Statele Unite ale Americii, oamenii aleg să devină părinţi din ce în ce mai târziu decât acum câteva decenii.

În SUA, primul copil ajunge la aproape 31 de ani în medie pentru taţi şi 27,5 pentru mame. Cu cât devii mai târziu părinte, în special tată, cu atât creşte riscul de boli genetice la copiii tăi.

Un studiu publicat în revista ştiinţifică Nature anticipase deja acest lucru şi un nou studiu comun al spitalului de pediatrie Bambino Gesù din Roma şi al Universităţii Oxford a confirmat-o în ultimele zile.

Studiul, publicat în revista ştiinţifică The American Journal of Human Genetics, a făcut posibil să se descopere că „noile mutaţii” care provoacă numeroase boli genetice se transmit în principal pe cale paternă.

Riscul, explică cercetătorii, creşte odată cu vârsta, deoarece celulele care dau naştere spermatozoizilor şi care conţin aceste mutaţii se reproduc de-a lungul vieţii, crescând astfel progresiv ca număr.

Studiul realizat de cercetătorii de la Bambino Gesù şi de la Universitatea din Oxford s-a concentrat pe sindromul Myhre, o boală genetică rară cauzată de mutaţii ale genei SMAD4.

Pornind de la această certitudine, cercetătorii au demonstrat că mutaţiile care provoacă această boală au întotdeauna origine paternă.

Cercetătorii de la Institutul de Medicină Moleculară MRC Weatherall de la Universitatea din Oxford au reuşit să evidenţieze modul în care aceste mutaţii conferă un avantaj proliferativ celulelor germinale stem, determinând expansiunea lor clonală, situaţie care se poate compara cu ceea ce se întâmplă cu celulele canceroase. Acest risc, potrivit cercetătorilor, creşte odată cu creşterea vârstei paterne.

Studiul a fost realizat prin analizarea mostrelor a 18 pacienţi diagnosticaţi cu sindrom Myhre şi a părinţilor acestora şi a celor ale donatorilor anonimi cu vârsta cuprinsă între 24 şi 75 de ani, apoi comparate cu datele personale a 35 de familii de pacienţi americani cu sindrom Myhre.

Articole similare

Funcțiile biologice ale somnului

29 oct 2025
Fiind o stare comportamentală foarte veche din punct de vedere evolutiv, somnul îndeplinește numeroase funcții biologice, bazate pe mecanisme care au evoluat la momente diferite și au beneficii...

Programul holistic de resetare a somnului

29 sep 2025
Imaginează-ți că ai mai multă claritate și mai mult timp… doar dormind. Gândește-te cum ar fi să te trezești odihnit, cu energie și putere de concentrare pentru lucrurile care contează cu...

Ora ideală de culcare, în funcție de vârstă

14 oct 2025
Somnul nu înseamnă doar odihnă – este fundația unei vieți sănătoase. Specialiștii atrag atenția că nu doar durata somnului contează, ci și ora la care mergem la culcare. Aceasta...

Creierul, cel mai sofisticat instrument muzical

12 dec 2025
Teoria rezonanței neuronale oferă o nouă modalitate de a înțelege modul cum sunetul este transformat în muzică de către creier, cel mai sofisticat instrument muzical din lume, așa cum...

Medicina are, acum, soluții pentru obezitate

10 dec 2025
În 2013, Asociația Medicală Americană a urmat exemplul altor organizații similare notabile și a recunoscut oficial obezitatea drept boală. Recunoașterea a identificat obezitatea ca o...