Există locuri pe pământ care nu pot fi înțelese prin rațiune, ci doar simțite. Cuba este unul dintre ele — un tărâm unde bucuria nu e un lux, ci o formă de rezistență, iar frumusețea se naște din simplitatea vieții. Aici, muzica nu se ascultă, ci se trăiește. Dansul nu e spectacol, ci rugăciune. Medicina se împletește cu natura, iar longevitatea nu se măsoară în ani, ci în intensitatea zâmbetului.
Excelența Sa, Déborah Leticia Ojeda Valedón, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Cuba în România, ne poartă într-o incursiune fascinantă prin inima unei națiuni care a transformat iubirea, cultura și solidaritatea într-o filozofie de viață.
Cuba este renumită în întreaga lume pentru patrimoniul său cultural unic, de la Havana Veche până la Trinidad. Care sunt, în opinia dumneavoastră, locurile care reușesc cel mai bine să transmită sufletul Cubei vizitatorilor străini?
Ați menționat două locuri superbe, Trinidad și Havana. Aveți dreptate, însă nu sunt singurele, în Pinar del Río se află Viñales, cu peșterile, munții și fermele sale rurale unde se cultivă cel mai bun tutun din lume. Această zonă are râuri, izvoare subterane, plante deosebite, cum ar fi orhideele, dar și formațiuni stâncoase spectaculoase numite mogotes. Vizitatorii pot explora aici câmpurile de tutun și se pot bucura de un trabuc cubanez proaspăt rulat.
Pentru cei pasionați de drumeții, Munții Escambray oferă trasee care duc la cascade impresionante și la bazine naturale.
Fiecare loc are un farmec aparte, iar fiecare vizitator are o perspectivă proprie și interese diferite de aceea nu ar trebui să ne focusăm doar la celebrele destinații, ci să explorăm ce destinație din Cuba ni se relevă în față deoarece magia se poate afla în oameni, în aer, în sunete și miresme.
Alte orașe și localități, precum Santiago de Cuba, Bayamo, Matanzas, Baracoa, Sancti Spíritus, Remedios, Gibara, Sagua la Grande și Cárdenas, sunt declarate Monumente Naționale, iar unele sunt înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Cuba este adesea menționată în studiile internaționale pentru speranța de viață ridicată a locuitorilor săi. Care credeți că sunt principalele secrete ale longevității cubanezilor?
În opinia mea, secretul constă în bucuria și optimismul cu care oamenii privesc viața, în zâmbet, în fericire. Desigur contează și mișcarea fizică și o alimentație cât mai sănătoasă și naturală. Cel mai important factor în gestionarea stresului, despre care știm deja că se transformă într-o epidemie globală, este modalitatea prin care cubanezii își trăiesc viața, își mențin legăturilor sociale pozitive, dar și în apropierea de cei dragi care ne susțin și ne împărtășesc filosofia de viață. Astfel, poți fi fericit și trăi mulți ani cu puțin, dar niciodată fără dragoste.
Medicina cubaneză este apreciată pentru accentul pus pe prevenție. Cum se îmbină medicina modernă din Cuba cu practicile tradiționale și remediile naturale?
Cuba integrează medicina naturală și tradițională la toate cele trei niveluri ale sistemului său de sănătate, promovând-o ca opțiune terapeutică sigură și eficientă, mai ales în îngrijirea primară și în serviciile de reabilitare. Această integrare a fost posibilă datorită programelor naționale de dezvoltare, care includ validarea științifică a terapiilor și produselor pe bază de plante, aprobarea lor de către autorități și formarea profesioniștilor în domeniu, după cum menționează Organizația Panamericană a Sănătății.
Există un Program Național pentru Medicina Tradițională și Naturală și un ghid pentru medici, Formularul Național de Fitofarmaceutice și Apifarmaceutice, elaborat de Direcția de Farmacie a Ministerului cubanez al Sănătății Publice.
Medicina cubaneză utilizează activ un număr mare de plante medicinale, iar asemenea multor altor țări din America Latină și Asia, cunoștințele tradiționale se îmbină cu produsele farmaceutice moderne. Unele remedii naturale sunt chiar produse industrial și folosite pentru tratarea unei game largi de afecțiuni, de la probleme digestive și respiratorii până la stres, căderea părului sau reumatism. Plantele medicinale folosite în Cuba sunt aprobate de autoritățile de resort și produse conform procedurilor farmaceutice oficiale.
Muzica și dansul cubanez sunt celebrate în întreaga lume. Care credeți că este secretul acestei magnetizări culturale?
Aș spune că se datorează în principal fuziunii culturilor. Amestecul de influențe africane, spaniole și caraibiene creează ritmuri contagioase, iar nevoia naturală a cubanezilor de a se mișca și de a celebra se exprimă prin dansuri precum rumba și salsa, care invită la bucurie.
Originea tuturor se regăsește în son cubano, gen muzical și dans de cuplu care combină elemente spaniole și afro-cubane și este considerat esența muzicii cubaneze. Din el s-au născut alte ritmuri precum mambo și cha-cha-cha, care reunesc expresii culturale diverse într-un tot unitar. Dansul, în Cuba, este o experiență socială profundă ce întărește sentimentul de comunitate și unitate.
Cultura cubaneză este rezultatul unei fuziuni fascinante între tradițiile africane, spaniole și indigene. Cum reușește Cuba să mențină echilibrul între diversitate și unitate culturală?
În procesul formării sale ca națiune, Cuba a trecut printr-o diversitate culturală care a condus la fuziunea limbilor și culturilor în jurul coloniștilor spanioli. Așa cum ați spus, cultura cubaneză este rezultatul amestecului de influențe, în principal africane și spaniole, cu elemente indigene și, mai târziu, cu aportul migrațiilor din Asia și din alte regiuni. Toți ne-am contopit într-un proces istoric și social de secole, din care a rezultat o identitate culturală unică, reflectată în muzică, dans, gastronomie, artă, religie și tradiții, o bogăție pe care antropologul Fernando Ortiz a descris-o metaforic drept „ajiaco cubanez” (tocană cubaneză cu ingrediente variate).
Nu a fost un proces simplu, ci unul care a implicat sacrificii și lupte sângeroase pentru independență față de dominația spaniolă și apoi împotriva neocolonialismului, lupte care au dat naștere naționalității cubaneze. Cuba este o țară a păcii și a iubirii.
Cum a contribuit popularitatea globală a muzicii și dansului cubanez la menținerea unui stil de viață activ și vibrant în rândul cubanezilor?
Muzica și dansul sunt, aș spune, pilonii pe care se sprijină cultura cubaneză și mijloacele prin care se exprimă identitatea și bunăstarea emoțională. Prin cântec și dans, cubanezii se conectează la rădăcinile lor, exprimă bucuria de a trăi și sentimentul de comunitate, fie prin petreceri, fie prin viața de zi cu zi din cluburi până în reuniunile de familie. Chiar și plimbându-te pe străzile orașelor, poți simți ritmul specific poporului nostru. Dansurile cubaneze, fiind sociale prin natura lor, promovează integrarea, alungă singurătatea, reduc stresul, îmbunătățesc dispoziția și favorizează relaxarea, având, astfel, un efect terapeutic propriu.
Bucătăria cubaneză este colorată, echilibrată și inspirată din mai multe tradiții. Ce preparate le-ați recomanda turiștilor români să nu le rateze?
Preparatele tradiționale cubaneze reflectă istoria națiunii. Ele îmbină influențe africane, indigene și spaniole, rezultând arome unice și bogate. Recomand câteva preparate oricărui vizitator român care dorește să cunoască gastronomia autentică cubaneză:
Ropa vieja – carne de vită sfâșiată, gătită lent într-un sos de roșii, usturoi și condimente;
Arroz congrí sau moros y cristianos – o combinație de orez și fasole, de origine africană;
și ajiaco – o tocană groasă considerată simbol al culturii cubaneze, care combină carne de porc, vită, porumb, manioc și banană plantain.
De asemenea, yuca con mojo – manioc fiert cu un sos de usturoi și portocală amară – și tamal, fie învelit în foi de porumb, fie gătit la ceaun (en cazuela), merită încercate. Acest preparat de origine indigenă s-a răspândit în toată America Latină, adaptându-se local, dar păstrând esența: un aluat pe bază de porumb umplut cu ingrediente sărate. În Cuba, aluatul se face din porumb fraged, umplut cu carne de porc condimentată în sofrito tradițional. Varianta en cazuela este similară cu mămăliga românească, mai rapidă, dar la fel de gustoasă.
Cafeaua și romul nu sunt doar simboluri naționale, ci și elemente importante ale identității culturale cubaneze. Ce rol joacă aceste produse în viața socială și culturală a țării?
Cafeaua și romul sunt adânc înrădăcinate în spiritul cubanez. Un cubanez își începe ziua cu o ceașcă de cafea. Tot așa, trestia de zahăr și industria născută în jurul ei au dat viață romului, distinct de cel dominican, venezuelean sau din alte țări caraibiene, având un caracter propriu. Ambele sunt ritualuri de conexiune socială, simboluri ale identității naționale și surse de inspirație artistică.
Băutul cafelei este un act social zilnic care întărește legăturile, creează momente de conversație sau chiar de reconciliere, în timp ce romul este asociat cu sărbătoarea și ospitalitatea cubaneză. Într-o casă cubaneză, primul lucru oferit unui oaspete este cafeaua, indiferent de oră, iar după-amiaza, poate și un pahar de rom.
Datorită importanței și dezvoltării culturii cafelei în secolul al XIX-lea, Cuba găzduiește cel mai mare complex de plantații de cafea de valoare arheologică din lume, unele incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, recomand cu căldură turiștilor români să le viziteze. În ceea ce privește romul, arta producerii sale a fost declarată Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO, recunoscând măiestria și tradiția maeștrilor cubanezi. Romul și cafeaua, adesea, se savurează împreună cu un trabuc cubanez, o experiență senzorială tradițională, împărtășită între familie și prieteni.
Turiștii români pot experimenta toate acestea la Muzeul Romului din Havana, la celebra fabrică San José a mărcii Havana Club sau la Casa Cafelei din munții Escambray.
Românii sunt cunoscuți pentru ospitalitatea și căldura lor. Cum sunt percepuți turiștii români în Cuba și ce experiențe autentice îi așteaptă acolo?
Așa cum ați spus, românii și cubanezii sunt recunoscuți pentru ospitalitatea și prietenia lor față de străini. În Cuba, vizitatorii pot trăi o experiență autentică interacționând cu localnicii și descoperind provocările și aspirațiile vieții de zi cu zi.
Unul dintre aspectele cel mai des menționate de călătorii din întreaga lume este tocmai poporul cubanez, amabil, afectuos, solidar. Plajele nesfârșite, tradițiile cubaneze, ritmul vesel, romul autentic, cel mai fin tutun din lume, natura spectaculoasă și arta abundentă, toate acestea îi așteaptă pe turiștii români pe insula noastră.
Există asemănări între România și Cuba: de la importanța familiei și a comunității până la pasiunea pentru muzică și dans. Cum putem valorifica aceste afinități pentru a întări legăturile culturale dintre țările noastre?
România și Cuba împărtășesc numeroase asemănări. Ambele popoare, cu rădăcini latine, se caracterizează prin bucurie, iubire pentru muzică și dans, solidaritate și rolul central al familiei în viață.
Cele două țări mențin relații diplomatice și culturale de 65 de ani, deși primele contacte dintre popoarele noastre datează din secolul al XVIII-lea. Relațiile noastre au rezistat timpului, bazându-se pe valori de egalitate și respect reciproc, în strictă conformitate cu Carta ONU și dreptul internațional.
Dincolo de dragostea comună pentru muzică și dans, există ceva frumos ce ne leagă: prezența unui poet în fiecare națiune care întruchipează sufletul și istoria sa.
Pentru România, Mihai Eminescu, al cărui bust din Parcul Víctor Hugo din Havana (străzile H și 21, în cartierul Vedado) este împodobit cu flori în fiecare 15 ianuarie, de ziua nașterii sale; iar pentru Cuba, José Martí, poetul nostru și Eroul Național, omagiat în fiecare 28 ianuarie la bustul din curtea Școlii Primare nr. 56 din Sectorul 2 al Bucureștiului, școala care odinioară i-a purtat numele.
Amândoi au avut vieți scurte, dar profund semnificative pentru națiunile lor. Pentru consolidarea legăturilor culturale, turismul este o punte fundamentală, deoarece trezește curiozitatea și aprecierea pentru cultura celuilalt. Astfel pot fi stimulate schimburile culturale, deja importante în muzică, cinematografie și pictură, acestea sunt extinse către domenii precum dansul popular, baletul clasic și literatura. Posibilitățile sunt nesfârșite, iar a le transforma în realitate este visul oricărui diplomat.
În 2024, România s-a clasat pe locul 20 dintre cele 44 de piețe europene generatoare de turiști pentru Cuba, aceasta se menține pe lista celor mai căutate destinații exotice de către turiștii români. Potrivit datelor furnizate de Ambasada Cubei în România, în 2024 au fost înregistrați 4.735 de turiști români, iar în prima jumătate a anului 2025 peste 2.000 de vizitatori români au ajuns în această destinație. În paralel, una dintre agențiile autohtone care a pariat în urma cu 18 ani pe Cuba, Eturia a raportat o creștere de 28% a cererii pentru vacanțele în Cuba în perioada ianuarie–iunie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce se va reflecta în plecările din ultima parte a anului, lunile preferate de români pentru a vizita destinația fiind octombrie – februarie. Pentru a răspunde cererii tot mai mari și pentru a susține turiștii români și internaționali, a fost inaugurat în iulie 2024 un birou dedicat în Havana, coordonat de Yulicary Sarracent, acesta nu deservește doar piața din România, ci și alte piețe internaționale, precum: Ungaria, Bulgaria, Mexic, Columbia și Peru, deschizând astfel o nouă linie de business pe zona de DMC (Destination Management Company). Turiștii au astfel ocazia să viziteze Cuba alături de o cubaneză, vorbitoare de limba română, dar și engleză și spaniolă.
