Globulele albe din sânge: ce se întâmplă când valorile lor se modifică
Tulburările care afectează globulele albe, numite și leucocite, formează un grup foarte larg de afecțiuni. Unele sunt canceroase sau precanceroase, în timp ce altele sunt benigne. Aceste boli pot modifica numărul globulelor albe din sânge sau modul în care acestea funcționează.
Globulele albe au un rol esențial în apărarea organismului împotriva infecțiilor și a altor boli. Ele sunt produse în principal în măduva osoasă, pornind de la celule stem hematopoietice, care se pot transforma în diferite tipuri de celule sanguine.
Printre cele mai importante cancere care afectează celulele albe se numără leucemiile, limfoamele și mielomul. Există însă și numeroase alte tulburări, inclusiv afecțiuni ale măduvei osoase, boli ale celulelor plasmatice și imunodeficiențe.
O modificare a numărului de leucocite nu înseamnă automat cancer. Leucocitoza, adică un număr crescut de globule albe, apare frecvent ca răspuns la o infecție sau inflamație. La polul opus, leucopenia, caracterizată prin scăderea numărului de leucocite, poate avea numeroase cauze.
Ce sunt tulburările globulelor albe?
Există numeroase tipuri de globule albe, fiecare având un rol specific în sistemul imunitar. Toate sunt denumite generic leucocite.
Tulburările care le afectează pot fi împărțite, în linii mari, în patru categorii:
- leucemii;
- limfoame;
- mieloame;
- alte tulburări ale globulelor albe, inclusiv boli ale măduvei osoase, afecțiuni precanceroase și imunodeficiențe.
Uneori, modificarea leucocitelor nu reprezintă o boală în sine, ci este un semnal că organismul se confruntă cu o altă problemă.
Cât de frecvente sunt aceste afecțiuni?
Leucemia, limfomul și mielomul reprezintă împreună un grup important de cancere ale sângelui și ale sistemului limfatic.
Frecvența diferă însă considerabil de la o boală la alta, iar riscul este influențat de vârstă, sex și de alți factori.
Leucemiile
Leucemia este un cancer al sângelui care începe de regulă în măduva osoasă. O modificare genetică determină multiplicarea necontrolată a unor celule sanguine anormale.
Aceste celule nu funcționează normal și pot împiedica formarea și activitatea celulelor sanguine sănătoase.
Există patru tipuri principale de leucemie, clasificate în funcție de tipul de celulă afectată și de viteza de evoluție:
Leucemia limfocitară acută
Este o formă agresivă de leucemie care afectează celulele limfoide. ALL este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la copii și reprezintă aproximativ un sfert dintre cancerele pediatrice.
Leucemia mieloidă acută
Afectează celulele mieloide și evoluează rapid. Este mai frecventă la adulți decât la copii.
Leucemia limfocitară cronică
Afectează limfocitele și, în general, evoluează mai lent decât formele acute. Este una dintre cele mai frecvente leucemii la adulți.
Leucemia mieloidă cronică
Afectează celulele mieloide și, în absența tratamentului, poate evolua în timp către forme mai agresive.
În România, estimările GLOBOCAN pentru 2020 indicau aproximativ 1.900 de cazuri noi de leucemie și 1.277 de decese.
Limfoamele
Limfoamele sunt cancere ale sistemului limfatic, o componentă importantă a sistemului imunitar. Ele apar atunci când anumite globule albe, în special limfocitele, suferă modificări genetice care determină multiplicarea lor necontrolată.
Celulele canceroase se pot acumula în ganglionii limfatici, dar și în alte țesuturi și organe ale sistemului limfatic.
Există două categorii principale:
-limfomul Hodgkin;
-limfoamele non-Hodgkin.
Limfoamele non-Hodgkin sunt mult mai frecvente decât limfomul Hodgkin.
Limfom Hodgkin: Pentru 2020, datele GLOBOCAN citate în documentele naționale indicau aproximativ 263 de cazuri noi și 55 de decese în România. Societatea Română de Hematologie a început și un registru pentru limfomul Hodgkin; începând din 2019 erau raportate 614 cazuri din 57 de centre, dar înregistrarea nu era considerată completă.
Limfoame non-Hodgkin: Pentru 2020, GLOBOCAN estima aproximativ 1.909 cazuri noi și 789 de decese în România. La acel moment nu exista însă un registru funcțional care să ofere o evidență completă a limfoamelor non-Hodgkin.
Mielomul
Mielomul multiplu este un cancer care pornește de la plasmocite, celule ale sistemului imunitar care produc anticorpi.
În condiții normale, fiecare plasmocit produce anticorpi care ajută organismul să recunoască și să combată agenții patogeni. În mielom, o modificare genetică determină apariția unei populații anormale de plasmocite.
Aceste celule se acumulează în măduva osoasă și pot produce cantități excesive ale unei proteine anormale, cunoscută sub numele de proteină monoclonală sau M-proteină.
Mielomul poate afecta oasele și rinichii și, în unele situații, poate evolua lent, fiind descoperit întâmplător în urma unor analize de sânge.
Alte tulburări ale globulelor albe
Leucemia, limfomul și mielomul nu sunt singurele boli care pot afecta globulele albe.
Sindroamele mielodisplazice
Sindroamele mielodisplazice reprezintă un grup de afecțiuni în care celulele stem din măduva osoasă sunt anormale și nu mai produc în mod eficient celulele sanguine.
Unele forme pot evolua către leucemie mieloidă acută.
Neoplasmele mieloproliferative
În aceste afecțiuni, măduva osoasă produce în exces anumite celule sanguine. Unele dintre aceste boli au fost clasificate în trecut drept forme de leucemie cronică.
Afecțiunile celulelor plasmatice
Unele modificări ale plasmocitelor pot preceda apariția mielomului multiplu. Printre acestea se numără gamapatia monoclonală de semnificație nedeterminată.
Imunodeficiențele primare
Acestea sunt boli, în general rare, asociate unor modificări genetice care afectează dezvoltarea sau funcționarea sistemului imunitar. Există numeroase tipuri de imunodeficiențe primare, cu manifestări și severitate diferite.
Ce înseamnă leucopenia și leucocitoza?
Nu orice modificare a numărului de globule albe înseamnă că există un cancer.
Leucopenia înseamnă un număr scăzut de globule albe. Poate avea cauze multiple, de la anumite infecții și medicamente până la afecțiuni ale măduvei osoase sau ale sistemului imunitar.
Leucocitoza înseamnă un număr crescut de globule albe. Este frecvent întâlnită în timpul infecțiilor și al proceselor inflamatorii, dar poate apărea și în alte situații.
De aceea, o valoare anormală a leucocitelor trebuie interpretată în contextul celorlalte rezultate ale analizelor, al simptomelor și al istoricului medical.
Cine este mai afectat?
Nu există o singură regulă pentru toate tulburările globulelor albe, deoarece vorbim despre un grup foarte divers de boli.
Unele cancere hematologice sunt mai frecvente la bărbați decât la femei, iar multe dintre ele apar mai ales la vârste înaintate. O excepție importantă este leucemia limfocitară acută, care este deosebit de frecventă în copilărie.
Există și diferențe în funcție de populație. De exemplu, limfoamele non-Hodgkin sunt diagnosticate mai frecvent la persoanele albe, în timp ce mielomul multiplu apare mai frecvent la persoanele de culoare.
Care sunt șansele de supraviețuire?
Prognosticul diferă foarte mult în funcție de tipul bolii, stadiul în momentul diagnosticului, caracteristicile biologice ale bolii, vârsta pacientului și răspunsul la tratament.
În general, diagnosticul și tratamentul precoce pot influența favorabil prognosticul, însă nu există o singură rată de supraviețuire valabilă pentru toate tulburările globulelor albe.
Progresele din hematologie și oncologie au îmbunătățit semnificativ tratamentul multor cancere hematologice, iar pentru unele dintre ele există în prezent terapii țintite și imunoterapii care nu erau disponibile în urmă cu câteva decenii.
Important este că o modificare a numărului de leucocite la o analiză de sânge nu înseamnă automat leucemie sau alt cancer hematologic. Interpretarea rezultatului trebuie făcută împreună cu medicul, în funcție de întregul tablou clinic.