Cauzele și factorii de risc ai cancerului esofagian

Cauza exactă a cancerului esofagian nu este cunoscută, însă cercetările arată că factorii genetici pot avea un rol. Au fost identificați, de asemenea, mai mulți factori care pot crește riscul de apariție a acestei boli.

Acești factori diferă în funcție de tipul de cancer esofagian. Refluxul gastroesofagian (BRGE), esofagul Barrett și obezitatea sunt asociate în special cu adenocarcinomul esofagian, în timp ce fumatul și consumul excesiv de alcool, în special atunci când apar împreună, sunt implicați în majoritatea cazurilor de carcinom scuamos esofagian.

Incidența cancerului esofagian diferă considerabil de la o regiune geografică la alta, iar importanța diferiților factori de risc variază în funcție de zona lumii. În anumite regiuni, de exemplu, alți factori de mediu, alimentație sau stil de viață pot avea o contribuție mai importantă.

Cancerul esofagian este adesea diagnosticat în stadii avansate, când tratamentul poate fi mai dificil. De aceea, cunoașterea factorilor de risc și recunoașterea simptomelor sunt importante pentru depistarea cât mai timpurie a bolii.

Din motive care nu sunt încă pe deplin înțelese, în ultimele decenii s-a observat o creștere semnificativă a incidenței adenocarcinomului esofagian în țările dezvoltate.

De reținut
-Fumatul și consumul de alcool sunt printre principalii factori de risc pentru cancerul esofagian.
-Factorii genetici pot crește riscul de carcinom scuamos esofagian, în special în prezența anumitor modificări genetice.
-Cunoașterea factorilor de risc și a simptomelor poate contribui la depistarea cancerului esofagian într-un stadiu cât mai timpuriu.

Genetica

La fel ca în cazul multor tipuri de cancer, factorii genetici pot contribui la apariția cancerului esofagian. În anumite regiuni ale lumii au fost observate grupări ale cazurilor în cadrul acelorași familii, ceea ce sugerează existența unei componente ereditare.

Genetica pare să aibă un rol mai important în apariția carcinomului scuamos esofagian decât în cazul adenocarcinomului, în special în prezența anumitor modificări genetice asociate bolii.

Un exemplu este tiloza, un sindrom genetic rar caracterizat prin îngroșarea pielii de pe palme și tălpi și asociat cu un risc foarte mare de carcinom scuamos esofagian. Afecțiunea este legată de un metabolism anormal al vitaminei A.

Totuși, genetica nu este singura responsabilă pentru apariția cancerului esofagian. Factorii ereditari pot crește vulnerabilitatea, iar alți factori de risc pot contribui suplimentar la dezvoltarea bolii.

Ce înseamnă, de fapt, un factor de risc?

Un factor de risc este un element asociat cu o probabilitate mai mare de apariție a unei boli, dar nu înseamnă că acesta provoacă în mod inevitabil boala.

Cancerul esofagian apare atunci când în celulele normale ale esofagului se acumulează modificări ale ADN-ului. Aceste mutații pot determina celulele să se multiplice necontrolat.

Prezența unuia sau mai multor factori de risc nu înseamnă că o persoană va dezvolta cancer esofagian. În același timp, boala poate apărea și la persoane care nu prezintă factori de risc cunoscuți.

O parte dintre factorii de risc cunoscuți produc iritarea și deteriorarea mucoasei esofagului. Inflamația cronică poate determina, în timp, modificări ale țesuturilor care favorizează apariția cancerului. În cazul unor factori precum tutunul, anumite substanțe cancerigene pot afecta direct ADN-ul celulelor.

Carcinomul scuamos esofagian

Carcinomul scuamos se dezvoltă din celulele scuamoase care căptușesc suprafața esofagului. Este mai frecvent în partea superioară a esofagului și reprezintă cel mai răspândit tip de cancer esofagian la nivel mondial.

Vârsta

Cele mai multe cazuri apar la persoane cu vârste cuprinse între 45 și 70 de ani, cancerul scuamos esofagian fiind neobișnuit la persoanele tinere.

Sexul

La nivel global, cancerul esofagian este mai frecvent la bărbați decât la femei. În Statele Unite există însă o particularitate: carcinomul scuamos este mai frecvent la bărbați, în timp ce diferențele dintre sexe pentru alte forme ale bolii pot fi diferite.

Diferențele rasiale și geografice

Incidența cancerului esofagian variază considerabil în funcție de regiunea geografică și populație.

Carcinomul scuamos este mult mai frecvent în anumite zone din Asia și Africa. O regiune cunoscută pentru incidența ridicată este așa-numita „centură asiatică a cancerului esofagian”, care include zone din Turcia, Iran, Kazahstan și centrul și nordul Chinei. Incidența este, de asemenea, ridicată în anumite regiuni din sud-estul Africii.

Aceste diferențe geografice sugerează că factorii de mediu, alimentația și stilul de viață pot avea un rol important.

Fumatul

Fumatul reprezintă un factor de risc important pentru carcinomul scuamos esofagian. În unele populații, cancerul scuamos este de aproximativ cinci ori mai frecvent în rândul fumătorilor decât al persoanelor care nu fumează.

Importanța fumatului diferă însă în funcție de regiune. De exemplu, în China, cercetările sugerează că fumatul are un rol mai redus, în timp ce anumiți factori alimentari par să fie mai importanți.

Consumul excesiv de alcool

Consumul ridicat de alcool este, de asemenea, asociat cu un risc crescut de carcinom scuamos esofagian, însă intensitatea acestei asocieri variază între populații.

Consumul excesiv de alcool a fost asociat cu o creștere de aproximativ 1,8 până la 7,4 ori a riscului, în funcție de nivelul consumului și de populația analizată.

Combinația dintre fumat și alcool

Fumatul asociat cu un consum excesiv de alcool reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru carcinomul scuamos esofagian.

Efectele celor doi factori se pot potența reciproc, astfel încât riscul asociat combinației este mai mare decât cel rezultat prin simpla adunare a efectelor fiecăruia.

Expunerea la anumite substanțe chimice

Expunerea profesională sau accidentală la anumite substanțe chimice poate contribui la creșterea riscului. Printre acestea se numără tetracloroetilena, un solvent utilizat, printre altele, în industria curățării chimice a hainelor.

Ingestia de substanțe caustice

Ingestia accidentală de sodă caustică sau alte substanțe corozive, inclusiv produse pentru desfundarea țevilor, poate produce leziuni severe ale esofagului. În unele cazuri, cancerul esofagian poate apărea la mulți ani după o astfel de leziune.

Acalazia

Acalazia este o tulburare a motilității esofagului în care sfincterul esofagian inferior nu se relaxează corespunzător, împiedicând trecerea alimentelor către stomac.

Alimentele și lichidele pot rămâne astfel în esofag, determinând dilatarea acestuia. Acalazia este asociată cu un risc crescut de cancer esofagian, iar boala malignă poate apărea la 15–20 de ani după diagnosticarea acalaziei.

Radioterapia în zona toracelui și abdomenului superior

Persoanele care au efectuat radioterapie în zona toracelui pentru anumite afecțiuni, inclusiv cancer de sân sau boala Hodgkin, pot avea un risc mai mare de cancer esofagian.

Istoricul personal de cancer

Un istoric personal de cancer poate fi asociat cu un risc crescut de cancer esofagian, în special în cazul persoanelor care au avut cancere ale capului și gâtului sau cancer pulmonar. Asocierea este mai evidentă în cazul carcinomului scuamos.

Băuturile foarte fierbinți

Consumul frecvent de băuturi foarte fierbinți, la temperaturi mult mai ridicate decât cele obișnuite pentru cafea sau ceai, a fost asociat cu un risc crescut în anumite studii. Unele cercetări sugerează însă că temperatura ridicată a ceaiului poate deveni un factor de risc mai relevant atunci când este asociată cu fumatul sau consumul excesiv de alcool. În schimb, ideea potrivit căreia băuturile carbogazoase ar provoca cancer esofagian prin favorizarea arsurilor la stomac nu a fost susținută de cercetările ulterioare.

Alimentația

Alimentația poate influența, de asemenea, riscul de cancer esofagian. O dietă săracă în fructe și legume și bogată în carne roșie și carne procesată a fost asociată cu un risc mai mare pentru ambele tipuri principale de cancer esofagian, legătura fiind mai puternică în cazul carcinomului scuamos.

Și modul de preparare a cărnii poate conta. Prepararea la temperaturi foarte ridicate, inclusiv gătirea intensă sau frigerea, a fost asociată cu un risc mai mare. Consumul de nuci de betel și areca a fost, de asemenea, asociat cu apariția cancerului esofagian.

În anumite regiuni din China, consumul ridicat de alimente care conțin nitrați a fost asociat cu o creștere semnificativă a riscului. În țările în curs de dezvoltare, anumite deficiențe de vitamine și minerale, inclusiv de folat, vitamina C și molibden, au fost asociate cu un risc mai mare.

Infecția cu HPV

Virusul papiloma uman (HPV), cunoscut mai ales pentru rolul său în apariția cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer, ar putea avea o legătură și cu carcinomul scuamos esofagian.

Cercetătorii nu au stabilit însă cu certitudine dacă HPV are un rol cauzal în dezvoltarea cancerului esofagian. Virusul a fost identificat în până la o treime dintre cazurile de cancer esofagian din anumite regiuni ale Asiei și Africii.

Până în prezent, nu există dovezi clare că HPV ar fi asociat cu cancerul esofagian în Statele Unite, iar importanța acestei infecții ca factor de risc rămâne în continuare investigată.

Adenocarcinomul esofagian

Adenocarcinomul esofagian apare cel mai frecvent în treimea inferioară a esofagului și se dezvoltă din celulele glandulare.

În mod normal, partea inferioară a esofagului este căptușită cu celule scuamoase. Atunci când acestea sunt supuse în mod repetat unor agresiuni, cum se întâmplă în cazul refluxului acid cronic, se pot transforma și pot căpăta caracteristici asemănătoare celulelor care căptușesc stomacul și intestinul. Acest proces, numit metaplazie, poate evolua în timp către modificări precanceroase și, ulterior, către cancer.

Printre principalii factori de risc se numără:

Vârsta
Adenocarcinomul esofagian este întâlnit cel mai frecvent la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani.

Sexul
În Statele Unite, adenocarcinomul esofagian este de aproximativ opt ori mai frecvent la bărbați decât la femei.

Rasa
Spre deosebire de carcinomul scuamos, adenocarcinomul esofagian este mult mai frecvent în rândul populației albe. În Statele Unite, incidența este de aproximativ cinci ori mai mare decât în rândul populației de culoare.

Distribuția geografică
Adenocarcinomul esofagian este întâlnit cel mai frecvent în Europa de Vest, America de Nord, în special în Statele Unite, și Australia.

Boala de reflux gastroesofagian
Refluxul gastroesofagian (BRGE) este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru adenocarcinomul esofagian. Expunerea repetată a mucoasei esofagului la acidul gastric poate produce inflamație și modificări ale celulelor.

Se estimează că aproximativ 30% dintre cazurile de adenocarcinom esofagian pot fi asociate cu BRGE. Totuși, este important de precizat că majoritatea persoanelor cu reflux nu vor dezvolta cancer esofagian. Estimările disponibile sugerează că aproximativ 0,5–1% dintre persoanele cu BRGE vor dezvolta cancer esofagian.

Esofagul Barrett

Esofagul Barrett apare atunci când celulele scuamoase normale din partea inferioară a esofagului sunt înlocuite cu celule glandulare asemănătoare celor din stomac și intestin. Afecțiunea este asociată în special cu refluxul gastroesofagian cronic și apare la aproximativ 6–14% dintre persoanele cu BRGE cronică.

Esofagul Barrett crește riscul de adenocarcinom esofagian, însă nu înseamnă că o persoană va dezvolta automat cancer. Estimările variază, dar aproximativ 1 din 100 până la 1 din 200 de persoane cu esofag Barrett poate dezvolta anual adenocarcinom esofagian.

Atât incidența esofagului Barrett, cât și cea a adenocarcinomului esofagian au crescut în ultimele decenii. Unele studii au sugerat că anumite medicamente, printre care antiinflamatoarele nesteroidiene, inhibitorii pompei de protoni și statinele, ar putea fi asociate cu un risc mai redus de adenocarcinom la persoanele cu esofag Barrett. Rezultatele cercetărilor nu sunt însă uniforme, astfel încât aceste medicamente nu trebuie utilizate în scopul prevenirii cancerului fără recomandarea medicului.

Hernia hiatală

Hernia hiatală apare atunci când o parte a stomacului urcă prin diafragmă în cavitatea toracică. Afecțiunea este frecvent asociată cu arsurile la stomac și refluxul gastroesofagian. Prezența unei hernii hiatale poate fi asociată cu o creștere de aproximativ 2 până la 6 ori a riscului de adenocarcinom esofagian.

Supraponderea și obezitatea

Excesul ponderal este asociat cu un risc mai mare de adenocarcinom esofagian. Conform unei analize publicate în 2015, persoanele cu un IMC între 25 și 29 au avut un risc cu aproximativ 50% mai mare de a dezvolta acest tip de cancer, în timp ce în cazul persoanelor cu obezitate (IMC de 30 sau mai mare) riscul a fost aproximativ dublu.

IMC-ul este însă un indicator imperfect, deoarece nu ține cont de compoziția corporală, vârstă, sex sau distribuția masei musculare și adipoase. Cu toate acestea, este utilizat în continuare pe scară largă în practica medicală.

Și diabetul de tip 2 poate fi asociat cu un risc crescut, însă nu este clar dacă această legătură se datorează diabetului în sine sau factorilor care apar frecvent împreună cu acesta, în special obezității.

Fumatul
Fumatul este asociat și cu apariția adenocarcinomului esofagian, însă legătura este mai puțin puternică decât în cazul carcinomului scuamos.

Medicamentele
Unele medicamente au fost asociate în studii cu modificarea riscului de adenocarcinom esofagian. De exemplu, bifosfonații administrați pe cale orală, utilizați în tratamentul osteoporozei, au fost asociați în unele cercetări cu un risc crescut.

Unele date au sugerat, de asemenea, o posibilă asociere între terapia hormonală cu estrogen administrat fără progestativ și un risc mai mare. În schimb, utilizarea aspirinei a fost asociată în anumite studii cu un risc mai redus de adenocarcinom esofagian.

Aceste asocieri nu înseamnă că medicamentele respective provoacă sau previn cancerul esofagian. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili natura exactă a acestor relații, iar tratamentul nu trebuie început sau întrerupt pentru prevenirea cancerului fără recomandarea medicului.