Cum recunoști tulburarea afectivă sezonieră și când este recomandată terapia cu lumină

Tulburarea afectivă sezonieră afectează aproximativ 5% din populație în forme severe, iar alte 10-20% dintre persoane se confruntă cu manifestări mai ușoare, cunoscute drept „depresia de iarnă”. Nu este vorba doar despre faptul că nu ne place vremea rece, ci despre o afecțiune cu baze biologice reale, determinată de reducerea expunerii la lumina naturală și de modificări ale ritmului circadian și ale chimiei creierului.

De ce apare tulburarea afectivă sezonieră?

Această tulburare este provocată de perturbarea ritmului circadian – „ceasul biologic” intern – și de modificări ale neurotransmițătorilor implicați în reglarea dispoziției.

Lumina care pătrunde prin ochi transmite semnale către nucleul suprachiasmatic, centrul care coordonează ciclul somn-veghe. În lunile cu puține ore de lumină, acest mecanism se dereglează, ceea ce afectează somnul, secreția hormonilor și starea de spirit.

În același timp:

• producția de melatonină se prelungește în timpul zilei, favorizând somnolența și lipsa de energie;
• nivelul de serotonină, neurotransmițător implicat în reglarea dispoziției, scade;
• sinteza vitaminei D este redusă, deși rolul acesteia în apariția afecțiunii pare să fie unul secundar.

Rezultatul este apariția unor simptome precum:

-dispoziție depresivă;
-oboseală persistentă și lipsă de energie;
-nevoie crescută de somn;
-poftă accentuată de carbohidrați și tendință de creștere în greutate;
-retragere socială;
-dificultăți de concentrare.

Cine este mai predispus la Tulburarea Afectiva Sezonieră?

Incidența tulburării afective sezoniere crește odată cu distanța față de Ecuator. În nordul Statelor Unite și în Canada, până la 10% din populație poate fi afectată, în timp ce în regiunile ecuatoriale această afecțiune este rară.

Alți factori de risc includ:

• antecedente personale sau familiale de depresie;
• sexul feminin (femeile sunt diagnosticate de aproximativ patru ori mai frecvent decât bărbații);
• vârsta tânără, debutul fiind cel mai frecvent între 20 și 30 de ani;
• locuința sau activitatea profesională în spații cu lumină naturală redusă.
• Aceste observații susțin ideea că lipsa luminii, și nu temperaturile scăzute, este principalul factor declanșator.

Terapia cu lumină – tratamentul de primă alegere

Pentru multe persoane terapia cu lumină (fototerapia) este tratamentul recomandat în primul rând. Ea presupune expunerea ochilor la o lumină intensă care imită lumina naturală a zilei, contribuind la resetarea ritmului circadian și la normalizarea secreției de melatonină și serotonină.

Studiile arată că:

• între 60 și 80% dintre pacienți răspund favorabil la tratament;
• ameliorarea simptomelor poate apărea în doar câteva zile;
• efectele maxime sunt observate, de regulă, în 2-4 săptămâni;
• terapia are puține efecte adverse comparativ cu medicația antidepresivă.

Cum se utilizează corect terapia cu lumină

Pentru rezultate optime, este important să fie respectate câteva recomandări:

• se utilizează o lampă de 10.000 lux (sau una de 2.500 lux pentru o perioadă mai lungă);
• durata recomandată este de 20-30 de minute la 10.000 lux sau 1-2 ore la 2.500 lux;
• ședința se face dimineața, ideal în primele una-două ore după trezire;
• lampa trebuie poziționată la aproximativ 40-60 cm de față.

Nu este necesar să privești direct în lumină. Poți citi, lua micul dejun sau lucra la calculator, atât timp cât lumina ajunge la nivelul ochilor.

Cum alegi o lampă pentru luminoterapie

Nu toate dispozitivele disponibile pe piață sunt la fel de eficiente. Specialiștii recomandă alegerea unui aparat care:

oferă 10.000 lux la distanța recomandată;
filtrează radiațiile UV;
are o suprafață suficient de mare pentru iluminare;
este certificat ca dispozitiv medical sau susținut de studii clinice.

În schimb, iluminatul obișnuit din locuință (200-500 lux), ochelarii cu lumină sau terapiile cu lumină colorată nu au dovezi solide privind eficiența în tratarea tulburării sezoniere.

Ce alte măsuri pot ajuta?

Terapia cu lumină este mai eficientă atunci când este asociată cu alte obiceiuri sănătoase:

• petrece cât mai mult timp în lumina naturală și fă plimbări în aer liber, chiar și în zilele înnorate;
• practică regulat activitate fizică;
• menține un program constant de somn;
• discută cu medicul despre necesitatea suplimentării cu vitamina D;
• terapia cognitiv-comportamentală adaptată pentru poate fi de mare ajutor.

În formele severe, medicul poate recomanda asocierea luminoterapiei cu tratament antidepresiv.

Există și o formă de vară?

Da, însă este mult mai rară. Aproximativ 10% dintre cazuri apar primăvara sau vara și sunt asociate mai degrabă cu temperaturile ridicate, umiditatea și expunerea prelungită la lumină. În aceste situații, tratamentul este diferit și nu include terapia cu lumină.

Când este necesar consultul medical?

Deși terapia cu lumină este sigură pentru majoritatea oamenilor, este recomandat să consulți un medic dacă: simptomele depresiei sunt severe sau apar gânduri suicidare; urmezi tratamente care cresc sensibilitatea la lumină; ai tulburare bipolară, deoarece luminoterapia poate declanșa episoade maniacale; suferi de afecțiuni oculare sau alte boli care necesită supraveghere medicală.

Concluzie
Tulburarea afectivă sezonieră este o afecțiune reală, determinată de reducerea expunerii la lumina naturală și de modificările produse în ritmul circadian și în funcționarea creierului. Terapia cu lumină este una dintre cele mai eficiente și rapide metode de tratament, iar atunci când este combinată cu un stil de viață sănătos poate reduce semnificativ simptomele și îmbunătăți calitatea vieții în lunile cu puțină lumină naturală.