Care sunt tipurile de migrene?

Migrenele sunt clasificate în principal în migrenă fără aură și migrenă cu aură, aceasta din urmă având și câteva forme mai rare. Există, de asemenea, și alte tipuri de migrenă, precum migrena cronică, migrena probabilă și migrena menstruală.

Idei-cheie
- Migrenele sunt clasificate în migrenă fără aură, migrenă cu aură, precum și alte forme, precum migrena cronică, migrena probabilă și migrena menstruală.
- Printre factorii care pot declanșa o migrenă se numără lipsa somnului, foamea, lumina puternică, mirosurile intense, schimbările hormonale, modificările vremii, stresul și utilizarea excesivă a medicamentelor pentru migrenă.
- Migrena cu aură poate provoca simptome neurologice reversibile, precum tulburări de vedere, modificări ale sensibilității sau dificultăți de vorbire. Acestea apar de obicei treptat, în aproximativ cinci minute, și pot dura până la o oră.

Migrena fără aură

Migrena este o durere de cap intensă, care apare de obicei pe o singură parte a capului. Pe lângă durere, atacurile de migrenă pot provoca sensibilitate la lumină sau zgomote, greață, vărsături, oboseală și schimbări de dispoziție.

Migrena poate apărea atât la copii, cât și la adulți. Printre factorii declanșatori se numără lipsa somnului, foamea, lumina puternică, mirosurile intense, schimbările hormonale sau meteorologice, stresul și utilizarea excesivă a medicamentelor pentru migrenă.

Conform Clasificării Internaționale a Tulburărilor de Cefalee, migrena fără aură este diagnosticată atunci când o persoană a avut cel puțin cinci atacuri caracterizate prin:

• episoade de durere care durează între 4 și 72 de ore;
• durerea prezintă cel puțin două dintre următoarele caracteristici: apare pe o singură parte a
• capului, este pulsatilă, are intensitate moderată sau severă și se agravează la mișcare.

În timpul atacului apare cel puțin unul dintre următoarele simptome:

• greață și/sau vărsături;
• sensibilitate la lumină (fotofobie) sau la sunete (fonofobie).

Migrena cu aură

Se estimează că între 15% și 30% dintre persoanele cu migrenă prezintă aură. Aceasta reprezintă un grup de simptome neurologice complet reversibile, care apar înaintea durerii de cap sau în timpul atacului.

Aura se dezvoltă treptat, de obicei în mai mult de cinci minute, și durează cel mult o oră. În aproximativ 90% dintre cazuri, simptomele sunt vizuale, dar pot afecta și sensibilitatea, vorbirea, auzul sau mișcarea.

Printre manifestările posibile se numără:

Tulburări de auz: țiuit în urechi sau diminuarea auzului;
Tulburări de vorbire: vorbire neclară, dificultăți în exprimare sau înțelegerea limbajului;
Tulburări motorii: mișcări involuntare sau pierderea temporară a capacității de a mișca anumite părți ale corpului;
Tulburări senzitive: furnicături, amorțeală, senzații de arsură sau durere;
Tulburări vizuale: linii sau forme luminoase, lumini intermitente sau pierderea temporară a vederii.

O persoană poate avea mai multe simptome de aură în cadrul aceluiași atac. De regulă, acestea apar succesiv, începând cu tulburările vizuale, urmate de cele senzitive și de limbaj.

Migrena cu aură de trunchi cerebral

Este o formă rară de migrenă cu aură, cunoscută anterior sub denumirea de migrenă de tip bazilar. Pentru diagnostic sunt necesare cel puțin două simptome de aură provenite din zona trunchiului cerebral.

Trunchiul cerebral, situat la baza creierului, controlează funcții esențiale precum respirația, ritmul cardiac, tensiunea arterială, starea de conștiență și somnul.

Simptomele pot include:

• pierderea sau diminuarea stării de conștiență;
• vedere dublă;
• amețeală și pierderea echilibrului;
• dificultăți de vorbire;
• diminuarea auzului;
• țiuit în urechi;
• senzația că totul se învârte (vertij).

Această formă de migrenă nu este asociată cu slăbiciunea musculară caracteristică migrenei hemiplegice și nici cu simptomele vizuale limitate la un singur ochi, întâlnite în migrena retiniană.

Migrena hemiplegică

Migrena hemiplegică este o formă rară de migrenă cu aură, caracterizată prin apariția unei slăbiciuni musculare temporare în timpul aurei.

De obicei, slăbiciunea începe la o mână și se extinde către braț și față. Poate afecta însă ambele părți ale corpului sau poate trece de pe o parte pe alta.

Slăbiciunea musculară nu este singurul simptom. Apar și alte manifestări ale aurei, precum tulburări vizuale, senzitive sau de limbaj.

Există două forme principale:

Migrena hemiplegică familială – este ereditară și apare în familii;
Migrena hemiplegică sporadică – nu există un istoric familial, iar mutațiile genetice apar spontan.
Migrena retiniană
Migrena retiniană este o formă rară asociată cu modificări temporare și complet reversibile ale vederii la un singur ochi.

Pot apărea lumini strălucitoare sau intermitente, vedere încețoșată ori chiar pierderea temporară a vederii. Aceste simptome durează de obicei mai puțin de o oră și pot apărea înaintea durerii de cap sau în timpul acesteia.

Diferența importantă este că, în cazul aurei vizuale obișnuite, tulburările de vedere afectează de regulă câmpul vizual al ambilor ochi, în timp ce migrena retiniană afectează un singur ochi.

Alte tipuri de migrenă

Migrena cronică
Migrena cronică este diagnosticată atunci când o persoană are dureri de cap cel puțin 15 zile pe lună, timp de peste trei luni. În cel puțin opt dintre aceste zile, durerile trebuie să aibă caracteristici specifice migrenei.

Factorii care pot crește riscul de migrenă cronică includ:

• consumul excesiv de cofeină;
• antecedente de traumatisme la nivelul capului sau gâtului;
• depresia, astmul, obezitatea sau sforăitul;
• utilizarea excesivă a medicamentelor pentru atacurile de migrenă;
• greața persistentă și frecventă.

Migrena menstruală

Migrena menstruală apare în jurul perioadei menstruale, de obicei cu câteva zile înainte sau după debutul menstruației.

Afectează aproximativ 20%-25% dintre femeile care suferă de migrenă și este adesea mai intensă și mai greu de tratat decât alte forme de migrenă. Atacurile pot dura, de asemenea, mai mult.

Unul dintre principalii factori implicați este scăderea nivelului de estrogen cu câteva zile înainte de menstruație. Estrogenul interacționează cu substanțe implicate în mecanismele durerii și inflamației, inclusiv serotonina, dopamina și endorfinele.

Migrena probabilă

Migrena probabilă este termenul folosit atunci când o persoană îndeplinește toate criteriile pentru diagnosticul de migrenă cu sau fără aură, cu excepția unuia.

Cercetările arată că intensitatea durerii și impactul asupra vieții de zi cu zi pot fi similare cu cele întâlnite în cazul migrenei propriu-zise.

Complicațiile migrenei

Deși rare, migrenele pot fi asociate cu anumite complicații:

Criza epileptică asociată migrenei – o migrenă cu aură poate declanșa o criză epileptică.
Infarctul migrenos – o aură care durează mai mult de o oră și este asociată cu un accident vascular cerebral ischemic evidențiat prin investigații imagistice.
Aura persistentă fără infarct – simptomele aurei persistă cel puțin o săptămână, fără dovezi de accident vascular cerebral.
Status migrainosus – un episod sever de migrenă care durează mai mult de 72 de ore și răspunde foarte puțin la tratament.

Sindroame asociate cu migrena

Există și unele tulburări episodice, întâlnite mai ales la copii, care pot fi asociate cu un risc mai mare de a dezvolta migrenă ulterior. Ele pot apărea și la copii sau adulți care au deja migrenă cu sau fără aură.

Printre acestea se numără:

Sindromul vărsăturilor ciclice – episoade de greață intensă și vărsături repetate, care pot dura de la o oră până la 10 zile.
Migrena abdominală – apare mai ales la copii și provoacă episoade de durere abdominală intensă, însoțite de lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături sau paloare.
Vertijul paroxistic benign – episoade bruște de vertij, întâlnite mai ales la copiii mici.
Torticolisul paroxistic benign – episoade în care bebelușul sau copilul mic își înclină capul într-o parte, uneori însoțite de paloare, iritabilitate, vărsături sau probleme de coordonare.

Când trebuie să mergi la medic?

Majoritatea migrenelor pot fi tratate eficient acasă cu medicamente recomandate de medic sau disponibile fără rețetă și prin măsuri simple.

Este însă recomandat să consulți un medic sau un specialist în cefalee dacă:

• tiparul migrenelor se schimbă, apar mai des sau nu mai răspund la tratamentul obișnuit;
• durerile te împiedică să îți desfășori activitățile obișnuite, la serviciu, acasă sau în viața socială;
• migrenele apar pentru prima dată după vârsta de 65 de ani;
• ești însărcinată sau ai născut recent;
• ai un sistem imunitar slăbit sau antecedente de cancer.

Când este nevoie de urgență medicală?

Mergi la camera de gardă dacă durerea de cap:

• durează peste 72 de ore și se ameliorează foarte puțin în ciuda tratamentului;
• apare brusc și este neobișnuit de severă sau este „cea mai puternică durere de cap din viață”;
• este însoțită de febră mare, rigiditate a gâtului, amețeli, tulburări de vorbire sau vedere,
• slăbiciune, amorțeală, confuzie, pierderi de memorie, leșin ori convulsii;
• apare după un traumatism la nivelul capului.