Rata de supraviețuire și speranța de viață după transplantul pulmonar

Supraviețuirea mediană (50% dintre pacienți au trăit mai mult decât perioada respectivă, iar 50% mai puțin) după un transplant pulmonar unilateral este de aproximativ 4,6 ani. Persoanele care beneficiază de un transplant pulmonar bilateral tind să aibă o evoluție mai bună, cu o supraviețuire mediană de aproximativ 6,6 ani.

Speranța de viață după transplantul pulmonar

Plămânii sunt organe fragile, iar acest lucru poate explica de ce rata de supraviețuire după transplant pulmonar este diferită de cea observată în cazul altor transplanturi de organe solide. Potrivit datelor National Institutes of Health, în cazul transplantului pulmonar unilateral:

Aproximativ 78% dintre pacienți supraviețuiesc primul an.
Aproximativ 63% ajung la trei ani.
Aproximativ 51% sunt în viață după cinci ani.
(Datele din registrul International Society for Heart and Lung Transplantation indică o rată de supraviețuire la un an de 88,4% în cazul adulților.)

Aceste statistici sunt generale și pot varia în funcție de centrul medical, starea de sănătate a pacientului și alți factori. Unele persoane pot trăi 20 de ani sau chiar mai mult după un transplant pulmonar.

Cancerul reprezintă o cauză importantă de deces după transplant. Unul dintre motive este tratamentul cu medicamente imunosupresoare, care reduc riscul de respingere a organului, dar pot crește riscul apariției anumitor tipuri de cancer.

Rata de supraviețuire poate varia și în funcție de vârsta pacientului. Adulții foarte tineri și cei foarte vârstnici tind să aibă cele mai scăzute rate de supraviețuire. Un studiu care a inclus peste 14.000 de persoane a arătat că vârsta mediană la momentul transplantului era de 59,5 ani.

Numărul pacienților cu vârsta de peste 65 de ani care beneficiază de transplant pulmonar este în creștere. În același timp, progresele în tratamentul bolilor pulmonare pot contribui la amânarea momentului în care este necesar un transplant.

Ce arată studiile despre supraviețuire?

Ratele de supraviețuire oferă informații importante, dar nu spun întreaga poveste. O cercetare publicată în 2022 a comparat adulții care au primit un transplant pulmonar între 1990 și 2007 cu populația generală.

Cercetătorii au constatat că beneficiarii unui transplant pulmonar aveau un risc de deces de aproximativ cinci ori mai mare decât populația generală care nu era internată în spital.

Principalele concluzii au fost:

Femeile, persoanele hispanice și pacienții mai tineri au prezentat cele mai mari diferențe de supraviețuire.
Pacienții cu fibroză chistică și tulburări de imunodeficiență au avut cele mai mici diferențe de risc comparativ cu persoanele transplantate din cauza altor boli.
Persoanele care au primit transplant pulmonar bilateral au avut un risc de deces mai mic decât cele cu transplant unilateral.
Decesele cauzate de boli cardiovasculare au fost mai puțin frecvente la beneficiarii unui transplant pulmonar decât în populația generală.
Riscul de deces prin cancer, infecții sau afecțiuni neurologice și pulmonare a fost mai mare în rândul pacienților transplantați.
Riscul de deces a fost cel mai ridicat în primul an după operație, apoi a scăzut constant.
Transplantul pulmonar rămâne un domeniu important de cercetare. Sute de studii clinice analizează în prezent metode prin care medicii pot reduce riscul de respingere a organului și pot prelungi viața pacienților transplantați.

La ce să te aștepți după transplant?

Un plămân nou poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și poate prelungi durata de viață. Recuperarea este însă un proces de durată și poate ajunge la șase luni.

În primele luni după operație, pacientul are nevoie de ajutorul unei persoane apropiate. Tratamentul cu medicamente împotriva respingerii organului începe imediat după transplant.

Echipa medicală va explica modul în care trebuie îngrijită incizia pentru prevenirea infecțiilor și când este sigur să:

• revii la școală sau la serviciu;
• conduci;
• faci exerciții fizice;
• reiei activitatea sexuală.

Recomandările diferă de la o persoană la alta și depind de istoricul medical și de evoluția după operație.

Cum îți menții sănătatea după un transplant pulmonar?

Cele mai grave complicații apar, de regulă, în primul an după transplant. Printre principalele probleme se numără respingerea organului și infecțiile.

Pe termen lung, tratamentul imunosupresor poate crește riscul unor probleme precum:

• diabet;
• afectarea rinichilor;
• osteoporoză, care face oasele mai subțiri și mai fragile.

Controalele medicale regulate permit depistarea cât mai devreme a eventualelor complicații.

Cum poți contribui la prelungirea vieții după transplant?

1. Respectă tratamentul: omiterea dozelor poate crește riscul ca organismul să respingă noul plămân.
2. Fă mișcare: activitatea fizică regulată poate îmbunătăți funcția pulmonară și cardiovasculară.
3. Nu fuma: fumatul poate afecta noul plămân și crește riscul de cancer.
4. Evită alcoolul: acesta poate interacționa cu anumite medicamente și poate afecta ficatul.
5. Ai grijă de sănătatea orală: o igienă bună a dinților și gingiilor ajută la reducerea riscului de infecții.
6. Protejează-te de soare: cancerul de piele este mult mai frecvent la persoanele care au trecut printr-un transplant de organ.
7. Respectă screeningurile medicale: controalele regulate și investigațiile recomandate pentru depistarea cancerului sunt importante.