Ce spun medicii: poate fi depistat cancerul de prostată înainte de apariția simptomelor?

Cancerul de prostată este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la bărbații din România. Datele disponibile arată cât de importantă este depistarea precoce, mai ales pentru că boala poate evolua o perioadă fără simptome evidente. Un studiu realizat în România și primul proiect-pilot național de screening, lansat în 2026, readuc în atenție rolul evaluării medicale înainte ca boala să devină simptomatică.

Potrivit datelor GLOBOCAN 2022, în România au fost estimate 10.442 de cazuri noi de cancer de prostată, reprezentând 18,2% dintre toate cazurile de cancer diagnosticate la bărbați. Cancerul de prostată s-a aflat pe primul loc în ceea ce privește incidența în rândul bărbaților români.

Problema este că, în stadiile timpurii, boala poate să nu provoace simptome. Un bărbat se poate simți perfect sănătos, în timp ce modificările prostatei sunt deja prezente și pot fi descoperite prin investigații medicale.

Un studiu românesc a urmărit depistarea cancerului înainte de apariția simptomelor
Importanța screeningului nu este o temă nouă pentru România. Un studiu publicat în International Urology and Nephrology a analizat posibilitatea depistării precoce a cancerului de prostată în rândul bărbaților din Oradea.

Cercetătorii au evaluat 701 bărbați cu vârste între 50 și 80 de ani, dintre care 697 au fost incluși în analiza finală. În urma investigațiilor, cancerul de prostată a fost confirmat la 11 bărbați, ceea ce a reprezentat o rată de depistare de 1,6%.

Dintre cazurile identificate, majoritatea erau cancere localizate clinic, ceea ce subliniază importanța identificării bolii înainte ca aceasta să ajungă într-un stadiu avansat. Studiul a fost primul proiect românesc de screening în masă pentru cancerul de prostată și a evidențiat necesitatea unor eforturi mai mari pentru depistarea bolii la bărbații fără simptome.

Este important însă ca rezultatele acestui studiu, realizat în urmă cu mai mulți ani, să fie privite în contextul perioadei în care a fost efectuat. Ele nu descriu situația actuală a cancerului de prostată din România, ci reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea experienței românești privind screeningul.

România face un pas important către screeningul organizat

În 2026, România a făcut un nou pas în această direcție prin lansarea primului proiect-pilot de screening pentru cancerul de prostată – MARIN.

Proiectul este coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică și mai multe spitale din țară. Programul se desfășoară în perioada 2026–2029 și urmărește creșterea accesului la servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și orientare către tratament.

Proiectul se adresează în special bărbaților cu vârste între 50 și 70 de ani din grupuri vulnerabile socio-economic și comunități cu grad crescut de vulnerabilitate. Obiectivul este ca bărbații să poată ajunge mai ușor la evaluare și, atunci când este necesar, la investigații și tratament.

Lansarea unui astfel de proiect este importantă într-o țară în care cancerul de prostată reprezintă principala localizare oncologică în rândul bărbaților, potrivit datelor GLOBOCAN.

Primele semne pot fi ușor confundate cu alte probleme ale prostatei
Atunci când apar simptome, acestea nu sunt întotdeauna specifice cancerului de prostată.

Printre manifestările care pot apărea se numără:

• urinarea mai frecventă;
• nevoia urgentă de a urina;
• dificultatea de a începe urinarea;
• jetul urinar slab sau întrerupt;
• senzația că vezica nu s-a golit complet;
• sânge în urină sau în spermă.

Aceste simptome pot apărea însă și în cazul hiperplaziei benigne de prostată, o afecțiune foarte frecventă pe măsură ce bărbații înaintează în vârstă, sau în cazul unor infecții urinare.

De aceea, prezența lor nu înseamnă automat că este vorba despre cancer. În același timp, simptomele urinare persistente nu ar trebui ignorate, ci evaluate medical.

Cancerul de prostată poate exista fără simptome

Una dintre cele mai importante informații pe care bărbații trebuie să le cunoască este că absența simptomelor nu exclude cancerul de prostată.

În stadiile incipiente, boala poate fi descoperită în urma unor investigații efectuate înainte ca pacientul să observe modificări. Printre acestea se află determinarea PSA – antigenul specific prostatic – printr-o simplă analiză de sânge.

Un nivel crescut al PSA nu înseamnă însă automat cancer. Valoarea poate crește și în cazul hiperplaziei benigne de prostată, al inflamației sau al altor afecțiuni. De aceea, rezultatul trebuie interpretat de medic și, dacă este necesar, completat cu alte investigații.

În funcție de situație, evaluarea poate include examinarea clinică, repetarea PSA, investigații imagistice, inclusiv RMN multiparametric de prostată, și, atunci când există suspiciune suficient de mare, biopsia.

La ce vârstă ar trebui discutată evaluarea prostatei?

Nu există o singură vârstă potrivită pentru toți bărbații și nici o strategie de screening care să se aplice în mod identic tuturor.

Decizia depinde de vârstă, istoricul familial, starea generală de sănătate și existența unor factori care pot crește riscul.

Istoricul familial este deosebit de important. Un bărbat al cărui tată sau frate a avut cancer de prostată poate avea un risc mai mare și ar trebui să discute cu medicul despre momentul potrivit pentru evaluare.

De asemenea, riscul crește odată cu vârsta, motiv pentru care evaluarea prostatei devine tot mai relevantă pe măsură ce bărbatul înaintează în vârstă.

Un PSA crescut nu înseamnă automat cancer

Una dintre problemele screeningului este interpretarea rezultatelor.

PSA este util, dar nu este un test perfect. O valoare crescută poate ridica suspiciunea unei probleme la nivelul prostatei, însă nu poate stabili singură diagnosticul de cancer.

În același timp, un rezultat care nu este crescut nu trebuie interpretat ca o garanție absolută că boala nu există. Medicul poate lua în calcul valoarea PSA împreună cu vârsta, istoricul familial, evoluția valorilor în timp, examinarea clinică și rezultatele investigațiilor imagistice.

De aceea, screeningul nu trebuie redus la o singură analiză, ci privit ca parte a unei evaluări medicale individualizate.

Nu toate cancerele de prostată evoluează rapid

Diagnosticul de cancer nu înseamnă automat că este nevoie de o intervenție imediată.

Unele forme de cancer de prostată cresc lent și pot avea un risc redus de a produce probleme serioase pe termen scurt. În astfel de situații, medicii pot recomanda supravegherea activă.

Aceasta nu înseamnă „să nu faci nimic”. Pacientul este monitorizat periodic prin analize, examinări și investigații, iar tratamentul poate fi inițiat dacă apar semne că boala devine mai agresivă.

Această abordare poate evita tratamente inutile la pacienții cu tumori cu risc scăzut, reducând astfel și riscul unor efecte adverse asociate tratamentului.

Când trebuie mers la medic?

Un consult medical este recomandat atunci când apar modificări persistente ale urinării, sânge în urină sau spermă, dureri inexplicabile ori alte simptome care ridică semne de întrebare.

Dar pentru cancerul de prostată, problema este tocmai faptul că boala poate fi prezentă înainte ca aceste semne să apară.

De aceea, bărbații aflați la vârste la care riscul crește, precum și cei cu istoric familial, ar trebui să discute cu medicul despre beneficiile și limitele evaluării prostatei.

Depistarea precoce poate schimba evoluția bolii

România are acum atât experiența unor proiecte de screening realizate în trecut, cât și un nou proiect-pilot național care urmărește să dezvolte accesul la depistarea precoce.

Datele actuale arată amploarea problemei: peste 10.000 de cazuri noi de cancer de prostată au fost estimate în România în 2022, iar boala reprezintă principala localizare oncologică în rândul bărbaților români.

În acest context, mesajul specialiștilor este unul simplu: nu aștepta apariția simptomelor pentru a începe să te gândești la sănătatea prostatei. Evaluarea riscului și discuția cu medicul pot ajuta la stabilirea momentului și investigațiilor potrivite pentru fiecare bărbat.

Depistarea precoce nu înseamnă că fiecare bărbat trebuie să facă automat toate investigațiile disponibile. Înseamnă, mai degrabă, ca decizia să fie luată informat, în funcție de vârstă, risc și starea individuală de sănătate.