Cristina Gârlea, interviu-mărturie: One Health trebuie să amelioreze substanțial viața omului

Prof. dr. Cristina Gârlea, un nume de referință în fizica nucleară la nivel internațional și unul dintre cei mai importanți promotori ai conceptului One Health în România - din poziția sa de coautor al documentelor de înființare a Comisiei One Health a Academiei Române - este protagonistul unui nou interviu-mărturie marca Longevity. Omul de știință Cristina Gârlea, membru în Consiliul Director al Asociației Profesionale One Health - New Medical Concept RO, afiliată Federației Europene a Academiilor de Medicină, aduce în lumină, prin prisma fabuloasei sale longevități profesionale și personale, conexiunile și interdependența dintre viață, sănătate, longevitate, mediul înconjurător și, nu în ultimul rând, știința naturală fundamentală căreia i-a dedicat prodigioasa sa carieră.

Doamnă profesor, realizările dvs. de o viață sunt imposibil de reprodus într-un interviu. Va fi nevoie să rezumăm drastic. Așadar, care ar fi cele mai importante reușite ale dvs. în domeniul fizicii nucleare cu impact direct asupra vieții și mediului?

 Prof. dr. Cr. Gârlea ● Din punctul meu de vedere, una dintre cele câteva mari realizări este faptul că am creat ceea ce pe scurt am putea numi etalonul României pentru domeniul nuclear, etalon folosit la toate instalațiile nucleare din țară. 

 O altă chestiune în care cred că am avut succes a fost demersul de a pune în ordine toate „jucăriile“ din domeniul reactorilor. O țară civilizată își adună „jucăriile“ când se încheie un ciclu de cercetare în domeniul fizicii nucleare. România nu s-a aflat în această situație ideală, pentru că, la un moment dat, umblau vioaie prin spațiul românesc cam 140.000 de surse radioactive orfane, dintre care multe foarte periculoase. Așa că am dezvoltat proiecte pentru punerea în ordine a inventarului radioactiv, a deșeurilor și surselor radioactive orfane rămase după activitatea în domeniul nuclear începută în România destul de devreme. România a avut primul reactor nuclear în 1957.

 Din păcate, problema deșeurilor radioactive rămase în urma experimentelor stă sub gândirea că radiațiile nu dor. E adevărat, dar omoară oribil. Radiațiile nucleare sunt extrem de toxice și aș vrea să cred că oamenii înțeleg acest lucru și se comportă în continuare în așa fel încât riscurile să fie minime. N-aș fi, însă, foarte convinsă că așa este după ultimele evoluții  ale proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești. La fel, n-aș fi foarte convinsă nici în privința modului în care sunt folosite sau nu containere pentru deșeuri radioactive care au fost validate de Krupp și care zac într-un depozit, după ce s-a cheltuit foarte mult pentru ele.

Munca dvs. a produs date de referință stocate de Biblioteca Centrului de Date Nucleare al SUA, iar Universitatea din Chicago, locul nașterii primului reactor nuclear, v-a dăruit, în semn de recunoaștere a contribuției aduse, un simbol al cercetării nucleare de pionierat…

 Prof. dr. Cr. Gârlea ● Da, un alt lucru cu care mă mândresc este că am pus în funcțiune - și am și lucrat pe el - generatorul de 14 MeV (megaelectronvolt) care funcționa la Măgurele. Cu acest generator vechi, practic o rablă care a trebuit să fie adusă în stare bună, am obținut foarte multe date nucleare. La ce mă refer? Neutronii de 14 MeV sunt cam două treimi din neutronii de la bomba nucleară... Un sfert din datele nucleare măsurate deținute la un moment dat de Biblioteca Centrului Național de Date Nucleare al SUA sunt măsurate la noi. Sigur că existau laboratoare mult mai performante în SUA, în Europa sau în China, dar șansa a fost ca gândirea aplicată acolo să ne conducă pe noi la măsurători de foarte mare precizie.

 Revenind la simbolul despre care vorbeați, da, mi-a fost dăruită - dar nu numai mie, ci și altor oameni de știință de-a lungul timpului - o mică părticică din primul reactor nuclear, realizat în 1942 sub conducerea laureatului Nobel pentru Fizică Enrico Fermi, în Laboratorul Metalurgic al Universității din Chicago. O prețuiesc...

 Dar în cele din urmă, am găsit satisfacții profesionale și în afara domeniului nuclear, pentru că începusem să văd prea multe... N-am putut fi de părere că poți lăsa să zburde printre oamenii surse radioactive, că poți lăsa să curgă material radioactiv pe râul Sabar sau că e în regulă să ignori dezvoltările normale într-o industrie nucleară. Și nu mă refer la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, ci la celelalte unități nucleare, unde fie au murit oameni, fie a încetat finanțarea.

Să aducem în discuție conceptul One Health, o preocupare importantă în România, inclusiv la cel mai înalt nivel științific, dvs. fiind un pilon al înființării Comisiei One Health a Academiei Române. Care este originea conceptului și cum a avut loc întâlnirea cu el?

 Prof. dr. Cr. Gârlea ● Ruperea de domeniul căruia i-am consacrat zeci de ani a fost puternică și nedorită. A trebuit să-mi schimb complet aria profesională, drept pentru care am început să mă ocup de biodiversitate și de fizica mediului. Acesta ar fi contextul care m-a atras în sfera One Health. Și aici, dacă muncești, apar succese și satisfacții. Credința mea este că tot ceea ce aduce succesul profesional este dublat de o filosofie de viață corectă - onestitate umană și profesională - și, nu în ultimul rând, că toate lucrurile sunt gestionate către succes de o formă de iubire.

 Ideea de One Health își are originea în antichitate, când s-a înțeles că lucrurile sunt într-o permanentă interconectare. La început, oamenii au intuit conceptul, apoi l-au înțeles și, ulterior, odată cu experiența dobândită în diverse domenii, au așezat pe o nouă direcție cărțile sfinte. Cred că toate cărțile sacre sunt niște manuale de asigurare a calității vieții civilizate a oamenilor. Încă de la apariția lor, aceste cărți au ordonat moștenirea lăsată de predecesori și au permis o înțelegere mai complexă, mai diversificată a tuturor chestiunilor legate de viață și de dezvoltare, desigur, cu acceptarea rolului de îndrumător și de conducător al Divinității. În principiu, termenul One Health - medical la origine - a obținut o extensie foarte importantă, devenind un concept integrativ multidisciplinar, care acoperă nu numai sănătatea umană, ci și sănătatea celorlalte viețuitoare, dar și a aerului, apei, pământului, deci a întregului mediu natural.

Care a fost parcursul One Health de la idee, la fapt? Cum s-a transformat un concept într-o entitate de calibrul unei comisii a Academiei și care este impactul acestei transformări asupra românului obișnuit?

 Prof. dr. Cr. Gârlea ● One Health a fost promovat prin politica pașilor mici, dar esențiali. La început, a fost un nucleu creat de regretatul academician Nicolae Manolescu, un colos al școlii de medicină veterinară, în jurul căruia ne-am grupat toți cei invitați să o facem. Pe urmă, fiecare a încercat să dezvolte conceptul atât teoretic, cât și ca aplicabilitate practică, în funcție de propriile domenii de activitate și de zestrea de conexiuni profesionale, unul dintre scopuri fiind accesul în laboratoarele care făceau cercetări disciplinare ori interdisciplinare cu privire la mediul înconjurător și viață, dar și în universitățile care sintetizau această gândire.

 Prof. Manolescu a pornit în România acest demers animat de ideea necesității. Cu un concept deja dezvoltat în SUA, dar și de unități de cercetare, foruri academice și universități  europene, s-a agreat ca această activitate trebuie să fie desfășurată sub egida Academiei Române și a Federației Europene a Academiilor de Medicină. Comisia One Health funcționează în cadrul Secției de Științe Medicale a Academiei, sub președinția domnului academician Irinel Popescu. 

 În egală măsură, s-a agreat că tot ceea ce înseamnă One Health în România trebuie să contribuie substanțial în bine la viața omului. O idee care a stat la baza fundamentării conceptului a fost aceea că principalul rezultat al activităților circumscrise trebuie să genereze o îmbunătățire a vieții sub toate aspectele ei, mai ales în ceea ce-i privește pe cei care nu trăiesc tocmai bine. Deci, ideea a fost de a îmbunătăți calitatea vieții românului obișnuit. 

 Prin conferințe internaționale, prin cărți și studii publicate, prin teme de cercetare implementate și la Academia Română și, sigur, printr-o legătură solidă cu practicieni valoroși, multe dintre conceptele și teoriile fundamentate la One Health au devenit norme practice, aplicabile în domenii de referință, în viața cotidiană. Prin spiritul său excepțional, academicianul Manolescu a reușit să ducă lucrurile la nivelul la care profesioniștii din practica agricolă, medicală, veterinară să înțeleagă miza și să implementeze noi concepte și viziuni în activitatea zilnică, obiectivul fiind ameliorarea vieții semenilor.

Poate însemna One Health cercetare, viziune sau standarde fără a-și trage seva din rădăcinile ancorate în economia reală, în societatea formată majoritar de omul de rând? 

 Prof. dr. Cr. Gârlea ● Trebuie neapărat să existe o legătură solidă cu societatea și ancore bine fixate în lumea celor care produc bunuri necesare vieții. Dacă ne referim la mâncare, One Health are în vedere agricultura și zootehnia. Din perspectiva dezvoltării unei vieți armonioase și echilibrate, hrana este capitală. Apoi, o mare parte din activitate privește gestionarea responsabilă a apei pentru generațiile următoare. Dar există și multe alte activități legate de mediu și sănătatea lui. Acestea și multe altele generează activitate la One Health, unde încercăm să stabilim referințe, teorii și concepte aplicabile mult mai bune decât cele de ieri în ce privește sănătatea, hrana, apa sau mediul, scopul final fiind implementarea unor standarde sigure în politicile publice din diverse domenii. În cele din urmă, toate acestea au impact asupra omului de rând.

 Iată un exemplu neplăcut... Ce se întâmplă dacă nu formulăm politici publice pentru animalele sălbatice? Fără o politică echilibrată și coerentă, urșii sau șacalii pot distruge viața unor oameni. Poate părea că nu e mare lucru ca niște urși să cotrobăie tomberoanele din sat, dar fenomenul poate duce la pierderea de vieți omenești ori la răniri pentru care tratamentele pot costa și 60 de mii de euro. Nu cumva să se înțeleagă aici că dorim suprimarea acestor specii. Dimpotrivă! Animalele nu au vină. Trebuie remediat faptul că statul nu are o politică de gestionare coerentă a acestei situații, ceea ce face ca, în fața pericolului, oamenii să reacționeze violent. Ne-am mulțumit doar să relocăm animalele dintr-un areal cunoscut de ele, într-un spațiu unde ele nu știu cum să-și găsească hrana. Și am văzut la ce tragedii se poate ajunge de aici...

 Deci, principala idee pentru care a fost înființată Comisia One Health a Academiei este de a dirija în mod serios și pe termen mediu și lung politicile publice care privesc sănătatea în cel mai extins sens - oameni, animale și mediu deopotrivă. Dacă nu abordăm integrat toate chestiunile care ne privesc viața, ne îndreptăm către haos.

Aveți argumente solide în favoarea conceptului One Health în ceea ce privește impactul direct pe care îl au mediul și societatea asupra vieții. Dar ce așază One Health în prim plan? Colectivitatea sau individul?

 Prof. dr. Cr. Gârlea ● În acest concept coexistă cu drepturi egale și colectivitatea, și fiecare individ în parte. Așa și trebuie construită strategia națională de sănătate integrată. Ca o analogie, degeaba reușim să rezolvăm o problemă de sănătate într-o comunitate doar pentru câțiva oameni, dacă toți ceilalți sunt lipsiți de asistență medicală, pentru că boala se va răspândi, făcând eforturile noastre inutile pe termen lung.

 Într-un fel, conceptul One Health îndeamnă la sinceritate socială, la recunoașterea tuturor problemelor care afectează societatea. De exemplu, actualmente, o mare parte a problemelor sunt legate de sărăcie. Dacă dezvoltările care privesc economia țării, hrana, apa, produsele industriale sunt haotice și incoerente, vom continua să trăim prost. Este o chestiune legată de faptul că de prea mult timp ne călăuzește deviza se poate și așa. Iată că nu prea se poate și așa și că, deseori, consecințele iresponsabilității sunt de nebănuit. Spre exemplu, reapar boli produse de bacterii și viruși care erau eradicate. Apar patologii transmise de la animale la oameni provocate de bacterii, viruși și paraziți. Cancerul a devenit o chestiune obișnuită. Ne-am învățat să nu ne mai preocupăm să creăm lucruri durabile. Rezolvăm ad hoc câte un mic neajuns și apoi ne reluăm drumul spre nicăieri. Fără politici publice și moduri de acțiune fundamentate corect, echilibrat și pe termen mediu și lung apar idei de acțiuni destructive, haotice, capabile să năruiască echilibrele. În lipsa unor politici publice echilibrate, cu greu putem vorbi de o societate așezată sau de o durată de viață sănătoasă peste medie. 

Aveți experiența a 77 de ani de viață și realizări de excepție având ca sursă munca pe care o depuneți și azi așa cum o făceați cu 50 de ani în urmă. Credeți că noile generații au premisele necesare longevității personale și sănătății societale?

 Prof. dr. Cr. Gârlea ● Cred țara asta merge înainte cu oameni tineri, iar eu am o mulțime de prieteni spirituali tineri cu care discut despre asta. În termeni de viață, sigur că munca, creativitatea și calitățile naturale, rafinate de deținătorul lor, conduc la succes. Dar în chestiunea longevității, cred că este necesară o viață spirituală împlinită. Adică un concert trebuie să îți trezească trăiri pozitive, o vizită la un muzeu de artă trebuie să te bucure, după cum trebuie să îți scoată la lumină cele mai frumoase emoții umane o vizită la o canisă, unde și cățeii mai puțin reușiți așteaptă să li se ofere bunătate.

 Cred că putem spera la o societate sănătoasă când constat că tinerii, în majoritatea lor covârșitoare, nu au abandonat credința în valorile creștine. Eu nu pot să spun că valorile Coranului, sau valorile Bibliei, sau valorile Talmudului sunt unele mai bune decât altele, dar știu că credința creștină promovează o gândire a cinstei și bunătății, pe care foarte mulți români le poartă în suflet. Poate că nu e la modă și poate că tinerii se tem să își etaleze frumusețea sufletească, dar principala datorie a noastră, a celor longevivi, este să-i sprijinim să-și aducă la suprafață frumusețea din suflet. Să aibă acest curaj...

 Mă tem că unora dintre noi, din cauza unor condiții istorice, le lipsește curajul de a anula gena iobăgiei. Apreciez enorm oamenii care au curajul să creadă că România merită toată viața noastră. Suntem destul de puțini cei care afirmăm puternic și ne și manifestăm, spre exemplu, în sensul a ceea ce spune președintele Academiei Române, domnul academician Ioan-Aurel Pop, „Toți pentru România!”. Faptul că cei mai mulți credem în România, dar puțini suntem dispuși să ne manifestăm în acest sens, începe să devină o problemă de incertitudine pentru națiunea noastră. Dar eu nu pot să cred că ceea ce simbolizează Coloana Infinitului nu este adevărat. Suntem într-o perioadă de gâtuire, dar trebuie să urmeze o perioadă de renaștere spirituală! Altfel, vom dispărea... Ori noi nu asta ne dorim, ci perenitate.

Prof. dr. Cristina Gârlea, fizician nuclear cu studii postdoctorale și specializări multiple în Spania, Franța, Germania, Italia, Austria, Belgia, Marea Britanie, Elveția, Luxemburg, Turcia și SUA nu numai în domeniul nuclear, ci și în ecoeconomie, politici de mediu, biodiversitate, biosecuritate și altele. Cercetător al Academiei Române, dr. Cristina Gârlea este autorul unui număr impresionant de cărți, comunicări și articole științifice, unul dintre puținii experți români în bioterorism, coautor al documentației pentru înființarea Comisiei One Health a Academiei Române și membru în Consiliul Director al Asociației Profesionale One Health - New Medical Concept RO, afiliată Federației Europene a Academiilor de Medicină. Totodată, prof. Cristina Gârlea este deținătorul unei serii de premii internaționale, acordate pentru valoroasa sa contribuție în variate domenii. Nu în ultimul rând, conducătorul de doctorat Cristina Gârlea este un mentor căutat de tânăra generație și un exemplu excepțional de longevitate personală și profesională.