De ce viitorul culturii este colectiv, senzorial și viu: interviu cu fondatorii MINA Museum

MINA Museum este primul spațiu imersiv din România și cel mai mare centru de new media art din Europa de Sud Est. Muzeul combină arta și tehnologia într-un spațiu senzorial pentru toate vârstele și are ca scop creșterea consumului cultural și a calității producției culturale în România. Universul MINA cuprinde trei spații permanente în București, Cluj și Iași, un Pop-up în Sibiu, dar și un spațiu permanent în Sofia, Bulgaria. Mai mult, MINA dispune și de propriul studio – MINA Creative studios, locul unde iau naștere majoritatea show-urilor imersive ce pot fi vizionate în cadrul locațiilor din România și Bulgaria. 

Am stat de vorbă cu Sorina Topceanu, Mădălina Ivașcu și Andrei Nistor, cei trei co-fondatori MINA Museum, pentru a afla cum a luat naștere acest spațiu multifuncțional, dotat cu tehnologie de ultimă generație, ce îi inspiră în selecția conținutului, dar și care cred ei că va fi următorul salt după imersiune.

Cum ați reușit să transformați One Night Gallery într-un spațiu permanent precum MINA? Care a fost momentul cheie?

Sorina Topceanu: One Night Gallery a fost laboratorul nostru – locul în care am testat timp de ani de zile formate, tehnologii, tipuri de public, ritmuri de producție și parteneriate. Am înțeles repede că oamenii răspund la nou, la formate accesibile vizual și la momente culturale care nu sunt rigide sau intimidante. În pandemie, am văzut cum interesul pentru multimedia creștea masiv și cum oamenii căutau forme diferite de a consuma cultură. Atunci am realizat că ajunsesem la un nivel de maturitate creativă și operațională care ne permitea să trecem de la formatul pop-up la un spațiu permanent.

Momentul în care lucrurile s-au legat cu adevărat a fost când ne-am unit cu Andrei Nistor de la Le Petit.
Expertiza noastră în arta digitală (One Night Gallery, RADAR) și experiența lui în organizarea unor evenimente mari, impecabil coordonate, s-au completat firesc. Când am găsit hala industrială potrivită și partenerii aliniați, totul a venit natural. Acolo a început, de fapt, MINA.

Cum definiți „arta imersivă” și „new media art” la MINA și cum păstrați echilibrul între spectacol și componenta culturală?

Mădălina Ivașcu: La MINA, arta imersivă înseamnă un mix între imagine, sunet, narațiune și tehnologie – totul cu scopul de a genera emoție și curiozitate. Pentru noi, nu este un spectacol despre tehnologie, ci un format în care tehnologia devine un mediu artistic. Echilibrul îl menținem prin modul în care construim fiecare show: cu o linie narativă clară, o intenție culturală și o parte educativă integrată în experiență. Spectaculosul vizual atrage publicul, substanța îl reține și îl face să revină.

De ce v-ați extins atât de repede în Cluj, Iași și Sofia? Ce diferențe de public anticipați?

Andrei Nistor: Am ales orașele după ce le-am testat cu MINA Pop-Up și am văzut reacțiile publicului. În Cluj și Iași, cererea a fost imediată, constantă și foarte caldă. Sofia a fost pasul firesc pentru a înțelege cum funcționează modelul nostru în afara României. Publicul diferă, dar într-un mod nuanțat, de exemplu: București și Sofia au un segment corporate dezvoltat și apetitul pentru evenimente în spațiu. Asta în timp ce Cluj si Iași excelează în relația cu școlile și profesorii. Conținutul se adaptează fiecărei locații ca ritm, selecție de show-uri și formate complementare.

Ce tehnologii next-gen intenționați să aduceți în spațiile MINA?

Mădălina Ivașcu: Lucrăm deja cu medii 3D, animație, tehnici generative, real-time engines. Următorul pas este integrarea de:

– experiențe VR tematice, care completează vizita, nu o înlocuiesc;
– interactivitate bazată pe senzori;
– sisteme adaptive în care conținutul reacționează la public.

Pentru noi, tehnologia este un instrument, nu scopul – se folosește doar dacă amplifică povestea.

Cum măsurați succesul unei expoziții? Număr de vizitatori sau impact educativ?

Andrei Nistor: Succesul este un mix între numărul de vizitatori, retenția publicului (cât stă, câte show-uri urmărește), feedback-ul direct, inclusiv al copiilor, impactul asupra școlilor și profesorilor, modul în care publicul revine cu alți prieteni sau familie. Dacă un copil ridică mâna la școală să povestească despre un show văzut la MINA, pentru noi valoarea educativă a livrat.

Cum echilibrați costurile tehnologice cu un preț accesibil al biletului?

Andrei Nistor: Modelul nostru este unul hibrid: bilete, evenimente corporate, sponsorizări și licențiere de conținut. Asta ne permite să menținem prețurile accesibile, în special pentru elevi și studenți. Investim constant în tehnologie, dar nu transferăm integral aceste costuri în prețul biletelor — am gândit sistemul tocmai pentru a democratiza accesul. 

Diferența dintre un muzeu clasic de stat și un muzeu privat digital?

Sorina Topceanu: Un muzeu clasic are un rol de conservare, cercetare, patrimoniu. Noi operăm într-o paradigmă diferită: creăm conținut nou, îl actualizăm rapid și gândim ca un business pentru a fi sustenabili. Nu suntem în competiție cu muzeele tradiționale. Suntem complementari: le aducem public nou, pe care apoi îl trimit și spre muzee în sensul clasic.

De ce preferă oamenii experiențele fizice în locul Metaversului, deși s-au investit miliarde acolo?

Mădălina Ivașcu: Metaversul promitea imersiune completă, dar nu reușește să ofere ceva fundamental: prezența reală. Oamenii caută contact, energie, reacții, un ritm comun. Imersiunea fizică îți dă senzația că ești în mijlocul unei lumi împreună cu alți oameni, nu într-o bulă individuală. Experiențele colective au o forță pe care tehnologia pur digitală încă nu a reușit să o reproducă.

Cum creează MINA această „senzație de prezență”?

Mădălina Ivașcu: La MINA oamenii se bucură de experiență împreună: privesc, reacționează, povestesc. Noi construim spații în care simți că „ești acolo”, înconjurat de lumină, sunet și de ceilalți vizitatori. Prezența se construiește prin arhitectură, ritmul show-urilor, lumină, sunet și faptul că nu ești singur în experiență – e un moment colectiv, nu unul izolat.

Veți folosi VR/AR peste experiența fizică?

Andrei Nistor: Da, vedem un viitor hibrid. Ne interesează formate în care nu „scoatem” oamenii din spațiu, ci adăugăm straturi de informație:

– detalii educative vizibile doar prin AR,
– mini-experiențe VR complementare unui show principal.

Dar experiența de bază rămâne fizică și colectivă. VR-ul nu trebuie să concureze cu spațiul, ci să îl extindă.

Ce vă inspiră în selecția conținutului?

Sorina Topceanu: Ne inspirăm din artă, arhitectură, cinema, știință și din întreaga cultură vizuală globală. Urmărim constant ce se întâmplă internațional în zonele de entertainment cultural, new media și design digital. În același timp, analizăm mereu publicul nostru: ce își dorește, cum se raportează la experiențe vizuale, ce formate îl atrag și cum putem să-l aducem mai aproape de conținutul cultural. Pentru noi, un show trebuie să fie relevant, să creeze interes, să transmită ceva și să aducă o formă de valoare. Și, foarte sincer, o parte importantă din inspirație vine de la propriii noștri copii — ne ajută să înțelegem cum învață generațiile următoare și ce îi captivează cu adevărat.

Care va fi următorul salt după imersiune? Intuiți un post-immersive age?

Sorina Topceanu: Credem că următorul pas va fi experiența hibridă și personalizată, în care publicul devine co-creator, iar tehnologia devine din ce în ce mai invizibilă. Nu credem că imersiunea „trece”, ci evoluează: către interactivitate mai subtilă, către povești mai profunde și către momente în care realul și digitalul se suprapun natural, fără a concura. Pentru noi, direcția e clară: experiențe care se simt vii, conectate la oameni și la orașe — indiferent de tehnologia din spate.

De la pacient, la specialist, în lumea bariatrică
 

 

 

 

 

Articole similare

Ce crede un chatbot despre medici și longevitate

25 mai 2023
Inteligența artificială (IA), un pericol ori un ajutor pentru specia umană? Aceasta este dilema planetară a momentului, o discuție pro și contra, de ordin moral, sociologic, filosofic, chiar...

La sfat de... longevitate, cu Andreea Cigolea

11 dec 2025
Andreea, sunt șapte ani de când... sfătuiești de sănătate. Sfat de sănătate, o emisiune marca Antena 3, care te-a consacrat și care se bucură de o audiență extraordinară, nu este o...