7 din 10 români suferă de boala tăcută a prezentului

Longevity Magazine aduce în prim-plan un dublu interviu cu doi medici specialiști, dr. Lucia Vlădoescu și dr. Joud Alzayed, chirurgi vasculari care reprezintă noua generație de medicină vasculară: orientată spre prevenție, diagnostic precoce și longevity. Un tir încrucișat care dă glas bolii tăcute a cărei prevalență, în România de astăzi este alarmantă – șapte din zece adulți suferă de boală venoasă cronică. Această afecțiune, a cărei incidență crește, se alătură altor probleme cardiovasculare, care rămân principala cauză de deces. 

Varicele și problemele venoase nu sunt doar o problemă estetică, sunt o boală cronică progresivă care afectează sănătatea întregului organism, nu doar aspectul picioarelor. Percepția publică este greșită, majoritatea oamenilor considerând că varicele nu reprezintă niciun risc și, dacă nu dor, nu le tratează. Progresia acestei boli este silențioasă, dar sigură. BVC nu afectează doar aspectul, ci și calitatea vieții. Societatea încă o reduce la „o problema estetică” ignorând adevărata gravitate și eventualele complicații majore. Ce este de făcut?

Cum se vede, din interiorul specialității, „epidemia tăcută” a bolii venoase cronice în România? Suntem pregătiți să o recunoaștem?

Dr. Joud Alzayed: Din interiorul specialității, boala venoasă cronică – BVC –  se vede exact așa cum îi spune numele neoficial: o epidemie tăcută. Este una dintre cele mai frecvente patologii vasculare, dar și una dintre cele mai ignorate. Nu pentru că nu ar produce simptome, ci pentru că acestea sunt normalizate: picioare grele, oboseală, senzația de tensiune sau umflare la final de zi sunt acceptate ani la rând ca făcând parte din „stilul de viață” sau din „moștenirea genetică”. Da, cei mai mulți dintre pacienți ajung la medicul specialist târziu, când boala nu mai poate fi ascunsă: apar edemele persistente, modificările de culoare ale pielii, dermatita de stază sau, în formele cele mai severe, ulcerul varicos. Din acel moment, nu mai vorbim despre prevenție, ci despre limitarea complicațiilor. În România, încă persistă ideea că varicele sunt în principal o problemă estetică. Această percepție întârzie diagnosticul și tratamentul, deși boala venoasă cronică este o afecțiune progresivă, cu impact real asupra calității vieții, capacității de muncă și, pe termen lung, asupra costurilor sistemului de sănătate. Partea bună este că lucrurile încep să se schimbe. Observ o creștere clară a nivelului de conștientizare în rândul profesioniștilor din sănătate. Medicii de familie trimit tot mai frecvent pacienții către evaluare Doppler, investigație esențială pentru un diagnostic corect și timpuriu.

Cât de mult contează genetica și cât de important este stilul de viață în această patologie? Există un „profil de risc” tipic românesc?

Dr. Lucia Vlădoescu: Genetica joacă, fără îndoială, un rol major în apariția bolii venoase cronice. Dacă ambii părinți au avut varice sau insuficiență venoasă, aș spune că probabilitatea ca și copilul să dezvolte boala depășește 80%. Vorbim despre o moștenire a fragilității peretelui venos și a valvelor, nu despre un „destin inevitabil”, dar despre un teren clar predispozant. Însă genetica nu acționează niciodată singură. Stilul de viață este acceleratorul. El decide cât de devreme apar simptomele și cât de repede evoluează boala. Statul prelungit în picioare sau pe scaun, sedentarismul, excesul ponderal, obezitatea, o alimentație săracă în fibre și un aport insuficient de lichide creează condițiile perfecte pentru ca insuficiența venoasă să se manifeste clinic. Din experiența mea, există într-adevăr un profil de risc frecvent întâlnit în România. Vorbim de persoane active profesional, aflate între 35 și 65 de ani, care lucrează fie în picioare ore întregi, fie predominant la birou, cu mobilitate redusă. La acest tablou se adaugă sedentarismul din afara programului de lucru, kilogramele în plus și antecedentele familiale, foarte frecvente. Un aspect particular este că mulți pacienți români ignoră semnalele de alarmă ani la rând, considerând că „așa e normal”.

Ce dezvăluie o ecografie Doppler?

Dr. Joud Alzayed: Ecografia Doppler este, fără exagerare, standardul de aur în flebologie. Este investigația care ne permite să vedem boala venoasă dincolo de ceea ce este vizibil la suprafață și să înțelegem mecanismul real al problemei. Prin Doppler evaluăm funcționarea valvelor venoase, adică dacă acestea își îndeplinesc rolul esențial de a direcționa sângele corect, de jos în sus. Putem măsura cu precizie nivelul de reflux venos – acea întoarcere anormală a sângelui care stă la baza apariției varicelor și a simptomelor – și putem identifica exact unde apare această disfuncție. Un alt avantaj major este localizarea precisă a venelor incompetente. Nu vorbim generic despre varice, ci despre segmente venoase clar definite, cu un traseu și un grad de afectare diferit de la un pacient la altul. De asemenea, ecografia Doppler ne permite să depistăm situații cu risc crescut, cum sunt trombozele venoase, sau modificări structurale ale venelor, inclusiv dilatații anevrismale, care pot influența decisiv strategia terapeutică. Cu alte cuvinte, Dopplerul transformă medicina dintr-o abordare empirică într-una personalizată. Pe baza acestor date, putem stabili dacă pacientul are nevoie de măsuri conservatoare, de tratament compresiv, de proceduri minim invazive sau de intervenții mai complexe. Fiecare caz este diferit, iar tratamentul corect începe întotdeauna cu un diagnostic corect.

Care sunt principalele metode de tratament?

Dr. Lucia Vlădoescu: Alegerea metodei de tratament în BVC se stabilește strict pe baza ecografiei Doppler și a caracteristicilor clinice ale pacientului. Laserul endovenos este metoda indicată pentru vene de calibru mare, cu reflux axial important. Procedura se efectuează sub ghidaj ecografic Doppler. Printr-o puncție minimă, se introduce o fibră laser în interiorul venei afectate. Energia laser este eliberată controlat, determinând închiderea venei pe interior, fără a fi necesară îndepărtarea ei chirurgicală. Intervenția se face cu anestezie locală, pacientul este conștient, se mobilizează imediat după procedură și, în cele mai multe cazuri, își reia activitățile obișnuite foarte rapid. Scleroterapia este recomandată pentru vene medii și colaterale. Procedura constă în injectarea, cu ace foarte fine, a unei substanțe sclerozante direct în venă. Aceasta determină o reacție controlată a peretelui venos, ducând la colabarea și, ulterior, la resorbția venei de către organism. Scleroterapia se realizează ambulator, nu necesită anestezie și poate fi repetată în mai multe ședințe, în funcție de extinderea leziunilor venoase. Este o metodă extrem de versatilă și bine tolerată. Laserul de suprafață este utilizat pentru vene foarte fine, superficiale, precum venectaziile sau telangiectaziile. Laserul acționează transcutanat, fără puncții sau incizii, energia fiind absorbită selectiv de sângele din vasele mici, care se închid progresiv. Procedura este rapidă, precisă și are un rol important mai ales în corectarea manifestărilor vizibile ale bolii venoase. Un aspect esențial este că, în multe cazuri, tratamentul optim presupune combinarea acestor tehnici, într-o strategie etapizată. Această abordare personalizată reflectă flebologia modernă: tratamente adaptate fiecărui pacient, cu accent pe eficiență, siguranță și rezultate durabile, care susțin nu doar estetica, ci mai ales sănătatea venoasă pe termen lung.

Care este cel mai spectaculos rezultat pe care l-ați obținut folosind spuma sclerozantă?

Dr. Joud Alzayed: Cel mai spectaculos rezultat obținut cu spumă sclerozantă este, fără îndoială, dispariția completă a venelor varicoase, fără cicatrici, fără urme vizibile și fără intervenții chirurgicale clasice. Pentru pacienți, acest lucru este adesea surprinzător: vin cu vene proeminente, dureroase, uneori impresionante ca dimensiuni, iar după tratament acestea pur și simplu nu mai există. Avantajul major al spumei este că aceasta se adaptează perfect la forma venei. Umple uniform segmentele neregulate, intră în zone unde alte tehnici nu pot ajunge și acționează direct asupra peretelui venos. Sub ghidaj ecografic, tratamentul este precis și controlat, chiar și în cazuri considerate dificile. Am avut pacienți cu vene varicoase voluminoase, vizibile de la distanță, care, după câteva ședințe de scleroterapie cu spumă, au obținut nu doar un rezultat estetic remarcabil, ci și o ameliorare semnificativă a simptomelor: dispariția durerii, a senzației de tensiune și a edemelor.

Există vene care „nu ascultă” de scleroterapie? Ce faceți în aceste cazuri?

Dr. Lucia Vlădoescu: Da, cu siguranță există vene care, la prima vedere, „nu ascultă” de scleroterapie. Acest lucru nu înseamnă că metoda nu este eficientă, ci că anatomia și mecanismul bolii sunt complexe. Cel mai frecvent poate fi cazul venelor foarte mari, cu un calibru important sau a celor care au comunicări profunde, adică sunt alimentate constant de un reflux provenit dintr-un trunchi venos principal. În aceste situații, dacă nu tratăm sursa refluxului, scleroterapia singură poate avea un răspuns incomplet sau temporar. În astfel de cazuri, abordarea corectă este schimbarea strategiei, nu renunțarea la tratament. De multe ori, soluția optimă este combinarea metodelor. De exemplu, tratăm mai întâi vena responsabilă de reflux prin laser endovenos, eliminând cauza principală, iar ulterior folosim scleroterapia pentru venele reziduale sau colaterale. În alte situații, ne concentrăm pe ramura exactă care întreține refluxul, identificată prin ecografie Doppler, și o tratăm țintit. Această flexibilitate terapeutică este esența flebologiei moderne. Nu există o metodă universal valabilă pentru toți pacienții, ci există un plan personalizat, adaptat dinamic în funcție de răspunsul venei la tratament.