Sandra Ecobescu: "Cultura este o formă de claritate într-o lume fără repere"
Astăzi, informația este nelimitată, dar reperele sunt tot mai fragile. Iată de ce, mai mult ca oricând, cultura trebuie să capete o funcție esențială: aceea de a ne ajuta să trăim cu sens. Din perspectiva Sandrei Ecobescu, Președintele Fundației Calea Victoriei, a fi un om cultivat astăzi nu mai înseamnă acumulare de informații, ci capacitatea de a înțelege lumea, de a discerne între real și fals și de a construi o relație conștientă cu ceea ce trăim.
În jurul Fundației Calea Victoriei, ea observă ceva esențial: oameni foarte diferiți aleg să își dedice timpul educației continue, pasiunilor și dialogului autentic. Dincolo de diversitate, îi unește aceeași căutare subtilă — nevoia de echilibru, de claritate și de sens într-o viață adesea fragmentată de ritmul cotidian.
În acest spațiu, cultura nu este un exercițiu teoretic, ci o formă de prezență. Artele, istoria, filosofia sau simplele conversații devin instrumente prin care oamenii își lărgesc înțelegerea asupra lumii și asupra propriei existențe. Iar această extindere a percepției este, poate, una dintre cele mai discrete forme de longevitate: o viață trăită mai conștient, mai așezat și mai aproape de ceea ce contează cu adevărat.
Doamna Ecobescu, ce înseamnă, concret, să fii un om cultivat în 2026?
A fi cultivat înseamnă tocmai a avea repere esențiale în această lume plină de informații, direcții și povești. A putea aduna cu folos informații din domenii diverse (dar nu din toate), a distinge între real și fals, a cunoaște bazele istoriei noastre, dar și temele mari, din întreaga lume, astfel încât să nu fim manipulați, vrăjiți de falși profeți sau politicieni corupți care ne promit salvarea.
Din fericire, nu mai este necesar să memorăm informații, cum era în secolul al XX-lea, pentru că majoritatea sunt la un click distanță, ci mai ales este util să știm să interpretăm informații, idei și evenimente inteligent, creativ, în favoarea noastră și a comunității noastre.
Dacă cunoaștem mai multe lucruri din domenii diverse, acest obicei ne extinde capacitatea de a percepe realitatea, psihologia umană și evenimentele mai corect și mai înțelept, iar aici artele și științele umaniste aduc cu ele instrumente extrem de valoroase cu care putem naviga prin realitatea complexă, mereu schimbătoare.
Credeți că trăim într-o eră a superficialului? Cum ieșim din ea?
Cred că mereu au existat oameni fascinați de lucrurile superficiale le putem numi, dar și oameni care reușesc să meargă mai departe în înțelegerea lumii, în adaptarea la schimbare și în comunicarea cu ceilalți.
Educația continuă și artele ne pot ajuta să mergem dincolo de aparențe, de exemplu – de ultimul trend de make-up (deși și acela poate fi foarte interesant) – și să fim pasionați de istoria frumuseții, adică să extindem interesul nostru. Un subiect aparent lipsit de complexitate care este de fapt strâns legat de momente istorice, evoluție socială sau personalități cheie.
La Fundația Calea Victoriei deseori pornim de la subiecte ce par ușoare, accesibile oricui, precum frumusețea, moda și ajungem într-un context mai amplu în care participanții descoperă ce este în spatele comportamentelor umane, de ce ne dorim să fim apreciați, la ce ne ajută bunele maniere și o garderobă potrivită cu fiecare context etc.
![]()
Ce lipsește astăzi din educația formală și încercați să reconstruiți prin Fundatia Calea Victoriei?
În multe cazuri educația pe care o primim în școală sau la facultate nu este adaptată la interesele reale și la nevoile noastre de evoluție personală sau profesională. Este o programă gândită cu mulți ani în urmă, poate chiar decenii, iar societatea în care trăim este în continuă transformare, așadar apare o defazare, un decalaj care face ca mulți tineri să nu fie interesați de cursurile sau materiile predate la școală sau facultate. În plus, există profesori care nu sunt înzestrați, ci doar comunică informații mai departe, fără pasiune, mecanic.
Deși cursurile noastre nu pot înlocui ceea ce se învață la facultate, ele urmăresc materiile umaniste, subiectele culturale și cele de dezvoltare personală, atât de importante dacă ne dorim să avem o imagine cât mai complexă a lumii în care trăim, a fenomenelor sociale esențiale cu care ne confruntăm și a provocărilor din viața cotidiană.
În plus, cadrul este unul prietenos, iar în contextul educației continue este esențială atmosfera neconvențională, relaxată în cadrul căreia profesorii noștri carismatici intră în contact cu publicul pentru o mai bună comunicare și aprofundare a ideilor, a temelor sau abilităților transmise.
Ce vă surprinde cel mai mult la oamenii care vin la cursurile fundației?
Este foarte interesant că oamenii care vin la cursurile Fundației Calea Victoriei sunt extrem de diverși, de diferiți între ei, dar grupele, la fiecare curs practic sau teoretic, funcționează bine, au o dinamică extrem de interesantă.
Vorbim de oameni ocupați care aleg să își facă timp pentru pasiunile lor, pentru educația continuă, pentru o formă de socializare mai profundă, tocmai pentru că intuiesc, sau chiar realizează, că aceste lucruri sunt extrem de importante pentru o viață cu sens, pentru relaxare și consolidarea echilibrului psihic.
Observați o schimbare în tipul de întrebări pe care le au oamenii astăzi despre sens și direcție?
Cred că în ultima vreme, odată cu explozia tehnologică și dezvoltarea inteligenței artificiale (un instrument care captivează poate prea mult timpul si imaginația noastră), oamenii reușesc, din ce în ce mai greu, să se concentreze, să aibă timp pentru lucrurile simple și cu adevărat importante, cum ar fi comunicarea cu cei din jur, dezvoltarea gândirii critice sau a creativității.
Cei mai mulți oameni caută soluții pentru a avea o viață cât mai echilibrată și armonioasă, reușind să jongleze între muncă, pasiuni și viața personală.
De asemenea, știrile din politica externă, dar și cea internă, generează deseori multă teamă, anxietate, poate chiar ne demoralizează. Concentrarea pe lucrurile contructive, care ne aduc împreună, care ne pasionează este o soluție extrem de puternică, un antidot pentru stările negative.
De ce, deși avem acces la atâta informație, ne simțim mai pierduți ca niciodată?
Tocmai accesul la surse atât de diverse, multitudinea de perspective, de direcții poate fi extrem solicitant, obositor și ne poate debusola. Ce alegi să faci în timpul liber? Ce profesie ți se potrivește cel mai bine? Ce carte să citești luna asta? Unde să călătorești vara asta?
În ciuda a ceea ce, la prima vedere ni se pare minunat, informația infinită, în esență ne ocupă mult timp explorând-o, pierzându-ne prin ea și ne demotivează, tocmai pentru că alegerea devine dificilă, precum într-un supermarket unde ai 50 de tipuri de pastă de dinți.
Pentru a nu ne simți pierduți este foarte important să știm cât mai bine de ce anume avem cu adevărat nevoie. Altfel suntem într-o goană continuă în consumul de informații, multe dintre ele, experiențe, produse sau obiecte irelevante care apoi sunt depozitate într-o debara, fiind inutile, de fapt, și generând dezordine. Așa e și cu ideile, informațiile inutile pentru noi.
Care sunt obiceiurile simple care pot schimba profund calitatea vieții unui om?
Unul dintre cele mai importante obiceiuri aș spune că este să ne acordăm timp nouă, să ne relaxăm, să ne facem timp pentru ceea ce ne pasionează, ne reprezintă și ne ajută să evoluăm în plan personal. De cele mai multe ori suntem prinși în rutina zilnică dintre casă, familie și job, iar timpul pentru un concert, o piesă de teatru, un curs sau o plimbare prin parc este amânat.
Acest timp pentru noi este un fel de combustibil pentru starea de bine, pentru a putea avea un dialog cu noi înșine, pentru a medita sau a purta un dialog, în rugăciune, cu Dumnezeu, pentru a găsi soluții la diverse provocări.
Care este diferența dintre „a consuma cultură” și „a te transforma prin cultură”?
Consumul presupune o abordare superficială, cum sunt unele persoane care merg la un concert de muzică clasică, la Ateneu, pentru a face fotografii, pentru a fi văzuți, dar când este un pasaj sublim dintr-un concert de Mozart, ei sunt pe telefon…
A te transforma prin cultură înseamnă să ai inima deschisă în fața unei picturi, a unei cărți, la un balet sau la un spectacol de teatru.
Cum mi s-a întâmplat mie recent, la Teatrul Nottara la minunata piesă Lapte negru, după cartea omonimă a scriitoarei Elif Shafak, la final am plâns și de bucurie și de emoție, pentru că actul artistic are o putere transformatoare și eliberatoare.
Atunci când suntem cu mintea și inima deschisă, arta ne ajută să ne eliberăm de stări care ne țin captivi, de tristețe, ne apropie de sublim și, totodată, ne ajută să înțelegem mai bine trecutul, prezentul sau lucrurile pe care le experimentează cei de lângă noi.
Ce învățați acum, în această etapă a vieții, din pură curiozitate?
În fiecare zi învăț ceva nou, prin natura meseriei mele. Primim săptămânal propuneri de cursuri noi pentru fundație și cunosc deseori oameni noi, care propun subiecte interesante, cu care intru în dialog și de la care învăț lucruri noi.
Subiectul care mă interesează, pe mine personal, cel mai tare, în această perioadă a vieții mele, este istoria religiilor și felul în care oamenii, de secole, în diverse spații geografice, comunică cu divinitatea, caută sens, protecție, implinire în relație cu supranaturalul, cu ceea ce este bun și etern.