Astăzi, când prevenția devine fundamentul longevității, sănătatea inimii devine mai mult decât o preocupare medicală — devine o investiție în viitor. Șef Lucrări, Dr. Vladiana Romina Turi, medic primar cardiolog și cercetător dedicat medicinei longevității, privește sistemul cardiovascular ca pe un barometru al întregului organism. Cu o carieră construită între clinică, cercetare și educație, ea aduce o perspectivă lucidă și profund umană asupra modului în care îmbătrânim și asupra felului în care putem interveni inteligent pentru a ne prelungi vitalitatea. Acest interviu deschide o conversație necesară despre prevenție, inovație și responsabilitatea pe care o avem față de propria sănătate.
Doamna doctor, care sunt primele semne că vasele de sânge îmbătrânesc mai repede decât ar trebui?
În multe cazuri, primele semne ale îmbătrânirii vasculare nu sunt zgomotoase. Nu dor, nu anunță dramatic, dar încep să se reflecte în mici schimbări ale organismului: o tensiune arterială care crește discret, o toleranță mai redusă la efort, oboseală neexplicată sau modificări ale metabolismului.
La nivel biologic, ceea ce se întâmplă este o pierdere progresivă a elasticității arterelor. Vasele devin mai rigide, iar acest fenomen se transmite în întregul sistem cardiovascular.
În cardiologie vorbim despre conceptul de „vârstă vasculară”. Uneori întâlnim pacienți de 40 de ani cu vase de sânge care funcționează ca la 60. Iar acest lucru poate fi măsurat astăzi prin tehnologii moderne precum evaluarea rigidității arteriale sau analiza undei de puls. Din punctul meu de vedere, acesta este unul dintre cele mai importante concepte ale medicinei preventive: organismul îmbătrânește în ritmuri diferite, iar sistemul vascular este adesea primul care ne arată că ceva nu este în echilibru.
Există un paradox major în medicina modernă: deși bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, ele sunt încă percepute ca o problemă predominant masculină. Femeile au, în general, o protecție hormonală până la menopauză, datorită estrogenilor. Însă după această perioadă, riscul cardiovascular crește accelerat și, uneori, chiar depășește riscul observat la bărbați.
Mai există și o altă problemă: simptomele pot fi diferite. Femeile pot prezenta forme mai subtile de boală cardiovasculară — oboseală extremă, dispnee, greață sau disconfort toracic atipic — ceea ce duce uneori la diagnostic tardiv. Din acest motiv, în medicina modernă vorbim tot mai mult despre cardiologia specifică femeii. Este un domeniu în plină dezvoltare și absolut esențial pentru medicina preventivă.
Menopauza este una dintre cele mai importante tranziții biologice din viața unei femei. Odată cu scăderea nivelului de estrogen, apar modificări profunde la nivel metabolic și vascular. Observăm frecvent creșterea tensiunii arteriale, modificări ale profilului lipidic, redistribuirea grăsimii corporale și, foarte important, o accelerare a rigidizării arteriale.
Din perspectivă cardiovasculară, menopauza poate fi considerată un punct de inflexiune biologica. Tocmai de aceea este o perioadă în care prevenția devine esențială.
În medicina longevității vorbim tot mai mult despre conceptul de „fereastră de oportunitate”: momentul în care intervențiile preventive pot schimba semnificativ traiectoria sănătății pentru următoarele decenii. În anumite situații, această perioadă poate include și discuția despre terapia de substituție hormonală. Atunci când este indicată corect, evaluată individual și inițiată în intervalul optim după debutul menopauzei, terapia hormonală poate avea efecte benefice nu doar asupra simptomelor, ci și asupra profilului metabolic și vascular. Evident, decizia trebuie luată întotdeauna personalizat, în urma unei evaluări medicale riguroase.
În realitate, sistemul cardiovascular răspunde extraordinar de bine la câteva principii simple, dar extrem de consecvente. Primul este mișcarea regulată. Activitatea fizică nu este doar despre musculatură, ci despre menținerea elasticității arteriale și a funcției endoteliale.
Al doilea element este calitatea alimentației — o dietă echilibrată, bogată în fibre, antioxidanți și grăsimi sănătoase.
La fel de importante sunt somnul, gestionarea stresului și echilibrul metabolic. În esență, sănătatea vasculară este rezultatul unui stil de viață coerent. Nu există intervenții miraculoase care să compenseze ani de dezechilibre biologice.
Din experiența clinică și din literatura științifică, există câțiva factori care accelerează semnificativ îmbătrânirea vasculară. Fumatul este, fără îndoială, unul dintre cei mai agresivi factori. Afectează direct endoteliul vascular și accelerează ateroscleroza. Apoi vin hipertensiunea arterială, diabetul și dislipidemia, care creează un mediu metabolic favorabil deteriorării vaselor.
Un factor despre care se vorbește tot mai mult este inflamația cronică de grad mic. Aceasta poate apărea în contextul obezității, sedentarismului sau stresului cronic și contribuie semnificativ la procesul de îmbătrânire vasculară.
Unul dintre cele mai frecvente mituri este ideea că bolile cardiovasculare apar brusc. În realitate, ele se dezvoltă de-a lungul a zeci de ani. Ateroscleroza este un proces lent, progresiv, care începe adesea încă din tinerețe.
Un alt mit este că dacă analizele de sânge sunt normale, riscul cardiovascular este zero. În realitate, evaluarea modernă a riscului include mult mai multe elemente: funcția vasculară, inflamația, genetica sau stilul de viață. Medicina modernă se îndepărtează tot mai mult de ideea de „boală prezentă sau absentă”. În schimb, vorbim despre spectrul riscului biologic.
Astăzi avem instrumente foarte sofisticate pentru evaluarea riscului cardiovascular. Pe lângă analizele clasice — profil lipidic, glicemie, markeri inflamatori — folosim tot mai frecvent evaluări funcționale precum măsurarea rigidității arteriale, analiza undei de puls sau imagistica cardiovasculară avansată – RMN, CT, scor de calciu, etc. De asemenea, genetica și biomarkerii emergenți încep să joace un rol tot mai important. În esență, medicina preventivă modernă încearcă să identifice riscul cu ani sau chiar decenii înainte de apariția bolii clinice.
Unul dintre cele mai interesante domenii este studiul inflamației cronice și al proceselor moleculare ale îmbătrânirii vasculare. Se investighează tot mai mult rolul microbiomului, al epigeneticii și al metabolismului celular în modul în care vasele de sânge îmbătrânesc. De asemenea, tehnologiile de medicină personalizată permit astăzi o abordare mult mai precisă a riscului individual. În viitor, cardiologia va deveni din ce în ce mai integrată cu biologia îmbătrânirii.
În cadrul institutului în care activez ca Director Medical, Coordonator al Centrului de Cercetare si medic cardiolog, desfășurăm programe dedicate prevenției cardiovasculare și medicinei longevității. Aceste programe sunt gândite pentru persoane care doresc să își înțeleagă mai bine riscul biologic și să își optimizeze sănătatea pe termen lung. Ele includ evaluări cardiovasculare avansate, analize metabolice și genetice, epigenetice, de microbiom, precum și intervenții personalizate care vizează stilul de viață, nutriția și echilibrul metabolic. Ideea centrală este aceea că medicina viitorului nu se va concentra doar pe tratarea bolii, ci pe prelungirea perioadei de viață sănătoasă.
Longevitatea nu poate fi abordată dintr-o singură perspectivă medicală. Sistemul cardiovascular este profund conectat cu metabolismul, sistemul hormonal, sănătatea neurologică și chiar cu echilibrul psihologic. De aceea, medicina longevității este, prin definiție, interdisciplinară. Cardiologia colaborează cu endocrinologia, neurologia, genetica, nutriția și medicina stilului de viață. Această abordare integrată ne permite să înțelegem organismul ca pe un sistem complex, interconectat.
Cred că ne aflăm într-un moment de transformare profundă. Cardiologia se mută treptat de la modelul reacțional — în care tratăm boala după ce apare — către un model predictiv și preventiv. Inteligența artificială, biomarkerii avansați și medicina personalizată vor permite identificarea riscului mult mai devreme. Dar poate cea mai importantă schimbare va fi una culturală, de paradigmă: vom înțelege din ce în ce mai mult că longevitatea sănătoasă este rezultatul deciziilor pe care le luăm zilnic. Iar medicina viitorului va avea rolul de a ghida oamenii în aceste decizii.
Despre Dr. Vladiana Romina Turi
Dr. Vladiana Romina Turi este medic primar cardiolog la Spitalul Clinic CF Timișoara și Șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, Facultatea de Medicină, Disciplina Medicină Internă. Deține titlul de doctor în științe medicale și are o experiență clinică și academică vastă în cardiologie, cu accent pe hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă și cardiologia preventivă.
Interesele sale de cercetare includ rigiditatea arterială, viteza undei pulsului (PWV), îmbătrânirea vasculară și disfuncția endotelială, în special la femei în timpul sarcinii și în tranziția către menopauză.
Este membră a mai multor societăți profesionale și științifice și participă la conferințe naționale și internaționale din domeniul cardiologiei și prevenției cardiovasculare.
