Diana Baicu: „Frumusețea nu înseamnă să oprim timpul, ci să învățăm să îmbătrânim frumos”

Frumusețea nu înseamnă să ne luptăm cu timpul, ci să învățăm să-i înțelegem urmele și să avem grijă de noi dincolo de ceea ce se vede în oglindă. Într-o industrie care ne-a obișnuit cu promisiunea tinereții fără sfârșit, Diana Baicu, cofondatoare Top Line și Silhouette Medical Beauty, vorbește despre o nouă filosofie a frumuseții: una în care prevenția, știința și respectul pentru propriul corp iau locul dorinței de a șterge fiecare semn al trecerii anilor. De la sănătatea pielii și a părului până la schimbările aduse de menopauză, de la tehnologiile regenerative la importanța masei musculare, conversația noastră despre beauty longevity deschide o perspectivă mai profundă asupra felului în care putem îmbătrâni frumos. Nu pentru a părea mereu tineri, ci pentru a ne păstra vitalitatea, încrederea și libertatea de a trăi așa cum ne dorim, la orice vârstă.

Longevitatea a intrat puternic în industria de beauty. Dar ce înseamnă, concret, „longevitate” atunci când vorbim despre piele, păr și frumusețe? Este doar despre a arăta mai tânăr sau ar trebui să vorbim mai degrabă despre menținerea sănătății și funcționalității?

Cred că asistăm la una dintre cele mai importante transformări ale industriei de frumusețe din ultimele decenii. Trecem de la ideea de anti-aging, înțeleasă ca o luptă împotriva semnelor îmbătrânirii, la o abordare mult mai complexă: beauty longevity.

Pentru mine, longevitatea în beauty înseamnă să păstrăm cât mai mult timp sănătatea, funcționalitatea și capacitatea de regenerare a pielii, părului și organismului.

O piele frumoasă nu este doar o piele fără riduri. Este o piele cu o barieră cutanată sănătoasă, bine hidratată, care își păstrează elasticitatea și răspunde eficient la agresiunile mediului. La fel, un păr frumos nu înseamnă doar o fibră strălucitoare, ci și un scalp sănătos și foliculi care funcționează corespunzător.

Există o diferență importantă între a corecta ceea ce vedem la suprafață și a încerca să influențăm procesele care determină aceste schimbări. În plus, frumusețea nu mai poate fi separată de sănătatea generală. Calitatea somnului, metabolismul, echilibrul hormonal, alimentația și masa musculară influențează felul în care arătăm și îmbătrânim.

Longevitatea nu înseamnă să arătăm la 50 de ani ca la 25, ci să ajungem la 70 de ani cu o piele sănătoasă, un corp puternic, energie și o calitate bună a vieții.

Spuneți că „longevitatea nu înseamnă să ținem timpul în loc”. Ce s-a schimbat în mentalitatea consumatorului? Ne dorim astăzi mai mult să îmbătrânim bine decât să încercăm să ascundem faptul că îmbătrânim?

Observ o schimbare foarte interesantă, mai ales în rândul consumatorilor informați. În trecut, industria beauty comunica aproape exclusiv despre corectarea imperfecțiunilor: eliminarea ridurilor, lifting, volum, acoperirea firelor albe. Astăzi, conversația începe să se mute către calitatea pielii, prevenție, regenerare și rezultate naturale. Consumatorii nu mai întreabă doar „Cum scap de riduri?”, ci și „Ce pot face acum pentru ca pielea mea să arate bine peste zece ani?”.

Cred că această schimbare este influențată și de dezvoltarea medicinei longevității, de interesul pentru biomarkeri și de accesul la informație științifică.

În același timp, există o contradicție interesantă. Pe de o parte, vorbim tot mai mult despre acceptarea vârstei. Pe de altă parte, social media creează uneori o presiune extraordinară de a arăta permanent tineri.

Eu cred că frumusețea autentică se află undeva la mijloc. Putem folosi știința și tehnologia pentru a îmbătrâni mai bine, fără să considerăm îmbătrânirea un defect care trebuie ascuns. Nu trebuie să ne fie teamă de vârstă. Trebuie să ne preocupe felul în care ajungem la acea vârstă.

De ce ar trebui să înceapă o strategie de longevitate cu diagnosticarea și nu cu achiziționarea unui produs?

Pentru că două persoane de aceeași vârstă pot avea pielea și părul în condiții biologice foarte diferite.

Una poate avea o piele deshidratată, cu bariera cutanată afectată, în timp ce alta poate avea o piele sănătoasă, dar cu pierdere de fermitate sau modificări pigmentare.

Dacă le recomandăm același produs, doar pentru că au aceeași vârstă, este foarte posibil să nu obținem rezultatele dorite. La Top Line și Silhouette Medical Beauty am susținut întotdeauna importanța consultației și a diagnosticului profesional. Astăzi avem instrumente care ne ajută să evaluăm hidratarea, pigmentarea, textura, sebumul sau anumite caracteristici ale scalpului.

Dar diagnosticul nu înseamnă doar un aparat. Înseamnă și o discuție despre stilul de viață, istoricul medical, tratamentele utilizate și obiectivele persoanei respective.

Mai mult, trebuie să știm ce poate și ce nu poate măsura fiecare tehnologie. Un analizor cosmetic poate oferi informații utile despre piele, dar nu poate determina, printr-o simplă fotografie, vârsta biologică a întregului organism. În longevitate, personalizarea este esențială. Nu există o singură tehnologie potrivită pentru toată lumea. Cel mai bun produs nu este neapărat cel mai nou sau cel mai scump, ci acela de care pielea ta are cu adevărat nevoie.

Beauty-ul preventiv devine tot mai important. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le vedeți la persoanele care încep să se preocupe de anti-aging abia atunci când schimbările sunt deja vizibile?

Prima greșeală este să considerăm că îngrijirea începe odată cu apariția primelor riduri. De fapt, multe dintre procesele care contribuie la îmbătrânirea pielii se desfășoară cu mult înainte să devină vizibile. Expunerea cumulativă la radiațiile ultraviolete, de exemplu, contribuie la degradarea colagenului, la modificările pigmentare și la pierderea elasticității.

A doua greșeală este dorința de a recupera foarte repede timpul pierdut. Unele persoane introduc simultan retinoizi, acizi exfolianți, vitamina C în concentrații ridicate și tratamente profesionale intensive. Rezultatul poate fi exact opusul celui dorit: iritație, inflamație și afectarea barierei cutanate.

A treia greșeală este concentrarea exclusivă asupra feței. Gâtul, decolteul, mâinile, scalpul și corpul fac parte din aceeași strategie de îngrijire.

Prevenția nu presupune să începem foarte devreme proceduri agresive. Înseamnă să construim obiceiuri corecte, să protejăm pielea de soare, să tratăm problemele atunci când apar și să alegem intervențiile potrivite. Nu cred în ideea că trebuie să facem totul cât mai devreme. Cred că trebuie să facem lucrurile potrivite, la momentul potrivit.

Cât de mult contează consecvența în comparație cu produsele foarte sofisticate sau cu cele mai noi ingrediente? Putem obține rezultate bune cu o rutină simplă, dar corectă?

Consecvența este unul dintre cele mai subestimate ingrediente ale frumuseții. Putem avea acces la formule extraordinare, dar dacă le folosim ocazional, rezultatele vor fi limitate.

Pielea este un organ viu, aflat într-un proces permanent de reînnoire. Majoritatea ingredientelor care urmăresc îmbunătățirea texturii, pigmentării sau semnelor de fotoîmbătrânire au nevoie de săptămâni sau luni pentru a produce rezultate vizibile.

De aceea, recomand întotdeauna o rutină construită în jurul câtorva principii: curățare blândă, hidratare adaptată, protecție solară și ingrediente active alese în funcție de nevoile pielii. Important nu este să folosim cât mai multe produse, ci să construim o rutină coerentă.

Un retinoid bine tolerat, folosit consecvent, poate avea mai multă valoare decât cinci produse foarte sofisticate utilizate fără o strategie. Și mai există un aspect: uneori, cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru piele este să nu o suprasolicităm. În longevitate, consecvența bate intensitatea.

În ultimii ani au apărut în beauty termeni precum NAD+, sirtuine, exozomi, peptide sau tehnologii de regenerare. Cum facem diferența între inovație reală, un ingredient promițător și un termen devenit pur și simplu instrument de marketing?

Este una dintre întrebările pe care le consider esențiale pentru viitorul industriei noastre.

Trăim o perioadă extraordinară din punctul de vedere al cercetării. Înțelegem mult mai bine mecanisme precum senescența celulară, stresul oxidativ, inflamația cronică de intensitate redusă și modificările metabolismului celular.

NAD+, de exemplu, este o moleculă implicată în producerea energiei și în numeroase procese celulare. Sirtuinele sunt proteine implicate în reglarea unor mecanisme asociate metabolismului și răspunsului la stres celular.

Dar aici trebuie făcută o distincție foarte importantă: faptul că o moleculă participă la procesele îmbătrânirii nu înseamnă automat că administrarea ei sau includerea într-o cremă prelungește viața celulelor ori întinerește pielea.

Cercetările privind precursorii NAD+, precum NMN și NR, sunt interesante. Unele studii arată creșterea nivelurilor unor biomarkeri asociați NAD+, dar beneficiile clinice asupra longevității umane nu sunt încă demonstrate convingător.

La fel, exozomii reprezintă o direcție promițătoare de cercetare în medicina regenerativă. Însă între rezultatele experimentale și utilizarea clinică sigură, standardizată, există o distanță importantă. În Statele Unite, FDA avertizează că nu există produse cu exozomi aprobate de această autoritate.

Peptidele sunt o altă categorie interesantă, dar nu toate peptidele au aceleași mecanisme sau același nivel de dovezi. Eu privesc inovația prin câteva întrebări simple: Ce mecanism are? Există studii clinice pe oameni? Ce rezultat a fost măsurat? Cât durează efectul? Este sigură utilizarea repetată? În beauty, viitorul aparține inovației demonstrate, nu promisiunilor spectaculoase.

Pielea este primul loc în care vedem semnele trecerii timpului. Dar cât de mult din ceea ce vedem la suprafață este influențat de ceea ce se întâmplă în interiorul organismului?

Mult mai mult decât ne imaginăm. Pielea nu este un organ izolat. Este conectată permanent cu sistemul endocrin, sistemul imunitar, metabolismul și circulația sanguină.

De exemplu, modificările hormonale pot influența producția de sebum, hidratarea, grosimea și elasticitatea pielii. Deficiențele nutriționale pot afecta vindecarea și sănătatea părului, iar lipsa somnului poate influența procesele de recuperare ale organismului. Un alt aspect foarte interesant este inflamația cronică de intensitate redusă, despre care se discută tot mai mult în cercetarea longevității sub termenul inflammaging. Aceasta reprezintă unul dintre mecanismele asociate îmbătrânirii biologice, deși nu explică singură toate modificările pielii.

Aici intervine și rolul medicinei estetice moderne. Putem îmbunătăți anumite caracteristici ale pielii prin tratamente profesionale, dar rezultatele trebuie susținute de o stare generală bună de sănătate. Cred că în următorii ani vom vorbi tot mai mult despre relația dintre sănătatea metabolică, echilibrul hormonal, sănătatea musculară și calitatea pielii. Pielea nu ne spune totul despre sănătatea organismului, dar uneori ne oferă indicii importante.

Pentru femei, perioada din jurul menopauzei aduce schimbări importante ale pielii și părului. Ce observați cel mai frecvent și cum ar trebui adaptată îngrijirea în această etapă?

Menopauza este una dintre cele mai importante etape biologice din viața unei femei și cred că industria beauty a început destul de târziu să îi acorde atenția pe care o merită.

Scăderea nivelului de estrogen influențează producția și menținerea colagenului, hidratarea pielii, elasticitatea și funcția barierei cutanate. Multe femei observă că produsele pe care le-au folosit ani de zile nu mai funcționează la fel. Pielea devine mai uscată, mai sensibilă, își pierde din fermitate, iar uneori apar modificări ale pigmentării sau acnee.

La nivelul părului putem observa reducerea densității, subțierea firului și schimbări ale calității scalpului. Un aspect important este că aceste modificări nu trebuie abordate exclusiv cosmetic. În anumite situații, evaluarea hormonală și medicală poate fi relevantă.

Cercetările recente confirmă influența estrogenului asupra structurii și funcționalității pielii. Există și date privind posibile beneficii cutanate ale terapiei hormonale, dar aceasta nu este recomandată exclusiv pentru întinerirea pielii; indicația trebuie stabilită medical, ținând cont de beneficii și riscuri.

Din punctul de vedere al îngrijirii, recomand formule care susțin hidratarea și bariera cutanată, ingrediente precum ceramidele, niacinamida și acidul hialuronic, dar și retinoizi atunci când sunt bine tolerați.

În ceea ce privește procedurile, tehnologii precum Ultraformer MPT sau Volnewmer pot fi luate în considerare pentru anumite probleme de laxitate, după evaluarea individuală. Ele nu înlocuiesc însă managementul medical al menopauzei. Menopauza nu înseamnă sfârșitul frumuseții, ci începutul unei etape în care trebuie să înțelegem și să îngrijim diferit organismul.

Se vorbește foarte mult despre „skin longevity”. Credeți că următorul pas firesc este să vorbim și despre „hair longevity”? Ce înseamnă, de fapt, longevitatea părului și de ce scalpul devine atât de important?

Absolut. Cred că hair longevity este una dintre cele mai interesante direcții de dezvoltare ale industriei profesionale de haircare. Mult timp ne-am concentrat aproape exclusiv asupra firului de păr: hidratare, strălucire, reparare, protecția culorii.

Astăzi începem să înțelegem că trebuie să privim părul ca pe un sistem care include scalpul, foliculul pilos și fibra capilară. Scalpul este piele, iar sănătatea lui influențează mediul în care funcționează foliculii. În același timp, trebuie să diferențiem foarte clar două tipuri de intervenții.

Prima este îngrijirea fibrei capilare. Tehnologiile de reparare a părului, cum este cea utilizată de K18, urmăresc îmbunătățirea caracteristicilor fibrei deteriorate, în special în urma proceselor chimice și termice. A doua este îngrijirea scalpului și a foliculilor. Aici vorbim despre echilibrul microbiomului, inflamație, sebum, modificări hormonale și, în anumite situații, tratamente dermatologice pentru căderea părului.

Un produs care îmbunătățește rezistența firului nu trebuie confundat cu un tratament care stimulează demonstrat creșterea unor fire noi. Cred că viitorul haircare va combina diagnosticul scalpului, îngrijirea personalizată a fibrei și intervenția medicală atunci când este necesară.

Nu este suficient să avem un păr care arată sănătos astăzi. Trebuie să ne preocupăm și de condițiile în care va crește părul de mâine.

În cazul părului, oamenii încearcă adesea să repare fibra, dar ignoră scalpul. Când ar trebui o problemă de păr să ne facă să căutăm cauza și nu doar un produs cosmetic?

Atunci când observăm o schimbare persistentă sau neobișnuită. Dacă părul este uscat și fragil după decolorare, de exemplu, problema poate fi în principal la nivelul fibrei. Aici produsele profesionale de reparare, precum K18, sau rutinele adaptate de la Joico și Moroccanoil pot fi utile pentru îmbunătățirea aspectului și rezistenței părului.

Dar dacă observăm că părul cade mai mult decât de obicei, cărarea se lărgește, densitatea scade sau apar zone în care scalpul devine mai vizibil, trebuie să investigăm cauza.

Căderea părului poate avea legătură cu predispoziția genetică, modificările hormonale, anumite deficiențe nutriționale, afecțiuni tiroidiene, boli inflamatorii sau perioade de stres fiziologic important.

De exemplu, după o boală severă, o intervenție chirurgicală sau o scădere rapidă în greutate, poate apărea o cădere difuză a părului, uneori la câteva luni după evenimentul respectiv.

În astfel de situații, un șampon cosmetic nu rezolvă neapărat cauza. Este necesară evaluarea dermatologică și, dacă medicul consideră, efectuarea unor analize. Pentru mine, acesta este unul dintre cele mai importante mesaje ale hair longevity: să știm când avem nevoie de îngrijire cosmetică și când avem nevoie de diagnostic medical.

De ce este masa musculară atât de importantă atunci când vorbim despre longevitate și nu doar despre aspectul fizic? Și cât de mult ar trebui să se schimbe perspectiva femeilor asupra antrenamentului de forță?

Cred că acesta este unul dintre cele mai importante subiecte despre care ar trebui să vorbim mai mult, mai ales cu femeile.

Am fost obișnuite să ne concentrăm asupra greutății corporale, a numărului de kilograme și a siluetei. Dar din perspectiva longevității, compoziția corporală este mult mai relevantă decât simpla greutate.

Mușchii nu sunt doar cei care ne ajută să avem un corp tonifiat. Ei au un rol metabolic extraordinar de important, contribuind la utilizarea glucozei, la sensibilitatea la insulină și la menținerea capacității funcționale.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, putem pierde masă și forță musculară, iar acest proces poate afecta mobilitatea, echilibrul și independența. În special în perioada menopauzei, conservarea masei musculare devine o prioritate. Mi se pare foarte important să schimbăm întrebarea din „Cât cântăresc?” în „Cât de puternic și funcțional este corpul meu?”.

Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății includ activități de întărire musculară de cel puțin două ori pe săptămână, alături de activitate aerobică regulată.

În plus, tehnologiile de remodelare corporală pot completa anumite obiective estetice, dar nu trebuie confundate cu antrenamentul de forță, care produce adaptări funcționale importante. Eu cred că o femeie ar trebui să fie preocupată nu doar de felul în care îi arată corpul, ci și de ceea ce poate face cu el. Masa musculară nu este doar o investiție în siluetă. Este o investiție în independența noastră de peste 20 sau 30 de ani.

Dacă cineva își propune să arate mai bine peste 10 ani, nu peste 10 săptămâni, de unde ar trebui să înceapă? Care sunt acele lucruri aparent banale care au, de fapt, cea mai mare valoare pe termen lung?

Aș începe cu lucrurile simple, dar care au cel mai mare impact cumulativ. În primul rând, protecția solară. Este una dintre intervențiile cu cele mai solide dovezi pentru prevenirea fotoîmbătrânirii. Expunerea repetată la radiațiile UV contribuie la riduri, pete pigmentare și degradarea colagenului. Apoi, o rutină de îngrijire consecventă, adaptată pielii, fără schimbarea permanentă a produselor în funcție de fiecare trend.

La fel de importante sunt somnul, activitatea fizică, alimentația suficientă și echilibrată, menținerea masei musculare și evitarea fumatului.

Un alt aspect este monitorizarea schimbărilor reale. Dacă observăm că pielea devine brusc foarte uscată, că părul cade sau că pierdem forță musculară, nu ar trebui să considerăm automat că este doar vârsta. Și, desigur, prevenția medicală trebuie să facă parte din această strategie.

Îmi place să privesc longevitatea ca pe un proiect pe termen lung. Nu putem controla toate procesele biologice, dar putem influența o parte importantă dintre factorii care determină cum îmbătrânim. Frumusețea de peste zece ani se construiește prin deciziile pe care le luăm astăzi.

Se vorbește mult despre biohacking, wearables și monitorizarea permanentă a organismului. Când aceste instrumente ne ajută să ne cunoaștem mai bine și când riscăm să devenim obsedați de cifre?

Sunt foarte interesată de tehnologie și cred că dispozitivele de monitorizare pot avea un rol important în înțelegerea propriului organism. Astăzi putem urmări somnul, frecvența cardiacă, activitatea fizică, anumite estimări ale recuperării și multe alte informații. Dar trebuie să facem diferența între date și interpretarea lor.

De exemplu, un smartwatch poate estima durata somnului și anumite faze ale acestuia, dar nu oferă aceeași precizie ca o investigație medicală specializată. La fel, estimările privind vârsta biologică sau nivelul de stres diferă mult între dispozitive și algoritmi. Eu cred că aceste instrumente sunt utile atunci când ne ajută să observăm tendințe și să luăm decizii mai bune.

Dacă vedem că dormim constant prea puțin, putem schimba programul. Dacă observăm că activitatea fizică scade, putem interveni. Problema apare atunci când monitorizarea devine o sursă de anxietate. Nu trebuie să transformăm fiecare zi într-un examen în care încercăm să obținem un scor perfect.

Tehnologia trebuie să ne ajute să trăim mai bine, nu să ne transforme viața într-un tabel de indicatori.

Industria beauty a fost mult timp construită în jurul ideii de „corectare”: riduri, pete, cădere a părului, pierderea fermității. Credeți că trecem de la corecție la prevenție?

Da, dar cred că viitorul nu înseamnă renunțarea la corecție, ci integrarea ei într-o strategie mai amplă. Procedurile estetice vor continua să aibă un rol important. Există situații în care tratamentele cosmetice nu pot produce modificările structurale pe care ni le dorim.

De exemplu, pierderea fermității poate necesita intervenții care acționează la nivelul unor structuri mai profunde decât produsele aplicate topic. Dar ceea ce consider esențial este ca procedurile să nu fie privite izolat. O persoană poate beneficia de un tratament profesional, însă trebuie să înțeleagă că rezultatul depinde și de particularitățile anatomice, starea țesuturilor, îngrijirea ulterioară și procesul natural de îmbătrânire.

În plus, prevenția nu înseamnă să facem cât mai multe proceduri înainte să apară problemele. Uneori, cea mai bună prevenție este protecția solară, o rutină potrivită și monitorizarea periodică. Cred că viitorul aparține protocoalelor personalizate, în care prevenția, corecția și menținerea rezultatelor sunt privite împreună.

Există și o presiune foarte mare de a arăta permanent tânăr. Unde se termină grija pentru sine și unde începe lupta împotriva propriei vârste?

Cred că diferența este dată de motivația din spatele alegerilor noastre. Dacă alegem să avem grijă de piele, de corp și de sănătate pentru că ne dorim să ne simțim bine, să avem energie și să ne păstrăm încrederea în noi, atunci vorbim despre o relație sănătoasă cu frumusețea. Dacă însă fiecare rid devine un motiv de anxietate, fiecare schimbare a feței trebuie corectată și fiecare fotografie este comparată cu imagini filtrate, atunci cred că trebuie să ne punem câteva întrebări.

Social media a schimbat foarte mult standardele de frumusețe. Vedem zilnic fețe perfecte, piele fără pori, corpuri fără imperfecțiuni. Dar multe dintre aceste imagini nu reflectă realitatea.

Eu lucrez în industria frumuseții de peste trei decenii și am văzut foarte multe transformări ale idealurilor estetice. Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că frumusețea are o dimensiune profund personală.

Îmi plac inovația, tehnologia și tratamentele care ne ajută să arătăm mai bine. Dar nu cred că trebuie să ne pierdem expresivitatea sau individualitatea încercând să corespundem unui standard. Scopul nu este să nu ni se vadă vârsta. Scopul este să ne simțim bine cu noi înșine la fiecare vârstă.

Dacă ar fi să demontați trei mituri despre longevitate în beauty, care ar fi cele mai importante?

Primul mit este că un produs sau o procedură poate opri îmbătrânirea. Nu există în prezent o cremă sau un tratament estetic care să oprească procesul biologic de îmbătrânire. Putem îmbunătăți hidratarea, textura, pigmentarea și anumite modificări structurale ale pielii. Putem preveni o parte din deteriorarea provocată de factorii externi. Dar acestea nu sunt echivalente cu oprirea îmbătrânirii.

Al doilea mit este că tot ce este nou și foarte sofisticat este automat mai eficient. Vedem un interes enorm pentru exozomi, NAD+, terapii regenerative și ingrediente care promit activarea longevității celulare.

Unele dintre aceste direcții sunt foarte promițătoare, dar dovezile clinice sunt încă în dezvoltare. În schimb, protecția solară, anumite retinoide și obiceiurile sănătoase au deja o bază științifică mult mai solidă pentru obiectivele lor specifice.

Al treilea mit este că longevitatea înseamnă să fim cât mai slabi. Aceasta mi se pare o confuzie deosebit de importantă, mai ales în contextul popularității tratamentelor moderne pentru scăderea în greutate.

Greutatea corporală nu spune întreaga poveste. Putem avea un număr mic de kilograme, dar și o masă musculară insuficientă, o densitate osoasă redusă sau o capacitate fizică scăzută. Din perspectiva longevității, contează mult mai mult să păstrăm un organism puternic și funcțional decât să urmărim exclusiv o anumită cifră pe cântar.

Putem vorbi despre frumusețe fără să vorbim despre sănătate? Sau beauty-ul viitorului va fi, inevitabil, o extensie a medicinei preventive și a wellbeing-ului?

Cred că granița dintre frumusețe, sănătate și wellbeing va deveni tot mai puțin rigidă. Și spun acest lucru inclusiv din experiența mea profesională. Când am început să dezvoltăm Top Line, industria profesională de beauty era concentrată în mare măsură asupra produselor, tratamentelor cosmetice și rezultatelor estetice. Astăzi, direcția către longevitate reprezintă pentru mine o evoluție firească.

Nu mai putem discuta despre piele fără să luăm în considerare modificările hormonale. Nu putem vorbi despre sănătatea părului ignorând eventualele deficiențe nutriționale sau afecțiuni ale scalpului. Și nu putem discuta despre remodelare corporală fără să înțelegem importanța masei musculare.

În același timp, cred că trebuie să respectăm competențele fiecărui specialist. Un cosmetician nu înlocuiește medicul dermatolog, iar o tehnologie estetică nu înlocuiește medicina preventivă. Viitorul este colaborarea dintre specialități, nu confundarea lor. Beauty-ul viitorului nu va însemna doar să arătăm mai bine, ci să înțelegem mai bine de ce arătăm așa cum arătăm.

Ce înseamnă, pentru dumneavoastră, să îmbătrânești frumos? Este o chestiune de aspect, de sănătate, de energie, de autonomie sau de felul în care ne raportăm la trecerea timpului?

Pentru mine, toate aceste lucruri sunt importante și sunt profund conectate. Îmi place frumusețea, îmi place să am grijă de mine și cred în puterea extraordinară a tehnologiei și a științei de a ne ajuta să ne păstrăm aspectul și starea de bine. Dar, pe măsură ce am acumulat experiență, am început să privesc frumusețea într-un context mult mai larg.

Astăzi, pentru mine, a îmbătrâni frumos înseamnă să am energie pentru proiectele mele, să pot călători, să fac sport, să fiu activă profesional și să îmi păstrez independența cât mai mult timp.

Înseamnă să îmi păstrez curiozitatea, dorința de a învăța și capacitatea de a mă bucura de lucruri noi. Și cred că această dimensiune psihologică și emoțională este foarte importantă. Putem avea acces la cele mai performante tratamente estetice, dar dacă nu avem energie, sănătate și bucuria de a trăi, rezultatul este incomplet. Eu nu îmi doresc doar să arăt bine peste 20 de ani. Îmi doresc să pot face atunci cât mai multe dintre lucrurile care îmi plac astăzi. A îmbătrâni frumos înseamnă, înainte de toate, să îți păstrezi libertatea de a trăi viața pe care ți-o dorești.

Dacă peste 20 de ani ne vom uita în urmă la perioada actuală a industriei beauty, ce credeți că vom considera că a fost cu adevărat valoros și ce va rămâne doar un trend?

Cred că vom privi această perioadă ca pe un moment de tranziție extraordinar. Suntem într-o etapă în care industria beauty începe să se întâlnească tot mai mult cu biologia îmbătrânirii, medicina preventivă, inteligența artificială și tehnologiile de diagnostic.

Cred că ceea ce va rămâne cu adevărat valoros va fi capacitatea de a personaliza tratamentele, de a măsura mai bine rezultatele și de a înțelege mecanismele biologice din spatele modificărilor estetice. Probabil vom avea instrumente de diagnostic mai performante, formule cosmetice mai bine adaptate particularităților individuale și proceduri mai precise. Sper că vom avea și mai multe studii clinice care să ne arate ce intervenții influențează cu adevărat sănătatea și funcționalitatea țesuturilor pe termen lung.

În schimb, cred că multe dintre promisiunile spectaculoase de astăzi vor fi privite cu mai multă rezervă.

Nu toate ingredientele prezentate drept revoluționare vor confirma așteptările. Nu toate tehnologiile vor demonstra beneficii durabile. Și probabil vom înțelege că anumite trenduri au fost mai degrabă expresia dorinței noastre de a controla timpul decât rezultatul unor descoperiri științifice solide. Dar sunt convinsă că interesul pentru longevitate nu este un trend trecător.

Este o schimbare profundă a felului în care ne raportăm la frumusețe, sănătate și vârstă. După peste 30 de ani în industria profesională de beauty, cred că aceasta este una dintre cele mai interesante transformări pe care le-am trăit.

Viitorul frumuseții nu va fi definit de cât de tineri reușim să părem, ci de cât de bine reușim să trăim, indiferent de vârstă.