Nu vrem doar să trăim mai mult. Vrem să trăim mai bine, inclusiv în ultima parte a vieții! Dar pentru asta, trebuie să ne pregătim din timp… Îmbunătățirea sănătății bucale ne poate face viața mai lungă, mai plăcută și chiar mai fericită. Din păcate, stomatologia modernă, deși a inventat multe modalități de a rezolva problemele dinților – ceea ce face din carii boala cronică prevenibilă numărul 1 din lume -, nu a rezolvat principala problemă care afectează sănătatea orală și influențează longevitatea: dieta! Ce e de făcut?
Când ne propunem să devenim mai sănătoși și să trăim mai mult, rareori ne amintim că sănătatea orală trebuie inclusă și ea în noul stil de viață. Știm că avem nevoie de o inimă mai sănătoasă, plămâni mai sănătoși, un creier mai sănătos… Dar de o gură mai sănătoasă? Realitatea este că gura este conectată la toate sistemele corpului uman.
Starea precară a sănătății bucale poate afecta inima, plămânii, susceptibilitatea la demență, calitatea somnului, nivelurile de inflamație și toxicitate în întregul corp și chiar încercările de a concepe un copil, avertizează medicii. În schimb, o gură îngrijită face casă bună cu logevitatea și oferă șansa unei vieți mai lungi, mai sănătoase și mai bune din multe puncte de vedere.
Îmbătrânirea, ca un plan înclinat
„Pentru foarte mulți oameni, procesul de îmbătrânire este un plan înclinat, unde calitatea vieții scade constant pe măsură ce se apropie de sfârșit și unde principalul scop e supraviețuirea. Este o stare de fapt pe care majoritatea o acceptă, situație ușor de observat, pentru că suntem zilnic martori la declinul constant al sănătății părinților și bunicilor, observă dr. Mark Burhenne, un renumit stomatolog american, care, împreună cu fiica sa, medic dentist la rândul ei, a creat un blog pentru sănătate orală care are milioane de urmăritori. – „Eu știu bine că această pantă este reprezentativă pentru modul în care părinții mei au îmbătrânit – au suferit de Alzheimer și demență la o vârstă deloc înaintată, în ciuda faptului că păreau altfel sănătoși; totuși, amândoi aveau o sănătate orală precară. Poate că dacă stomatologia ar fi știut atunci ceea ce știm noi acum, lucrurile ar fi stat altfel pentru ei.“ Din păcate, acesta este modul în care vom îmbătrâni dacă nu gândim preventiv și nu avem grijă de noi înșine.
Îmbătrânirea, ca un plan drept
Al doilea mod al doctorului Mark Burhenne de a descrie îmbătrânirea este imaginea unui plan drept, unde buna calitate a vieții se menține liniară până la sfârșit. – „Varianta planului drept este ceea ce prevenția, o alimentație bună, exercițiile fizice și îngrijirea corpului fizic și emoțional fac pentru noi în timpul procesului de îmbătrânire: ne ajută să facem față cât se poate de bine.“
Este evident că orice efort depus în favoarea conservării sau ameliorării sănătății contează, dar faptul că am ajuns să cheltuim mult prea multă energie pentru a trăi mai mult și prea puțină pentru a crește calitatea anilor cu care ne prelungim viața, nu ne este benefic. Să facem un mic exercițiu de imaginație, îndeamnă dr. Burhenne. – „Nu-i așa că toți, fără excepție, ne dorim ca, atunci când vom avea 80 de ani, să putem merge fără premergător sau scaun cu rotile, să nu suferim de nicio boală cronică, să ne bucurăm de viață fără suferință și durere, să putem face tot ceea ce ne place cu adevărat, să călătorim, să mâncăm alimentele pe care le iubim cu un set întreg de dinți complet funcționali? Modul în care ne îngrijim de sănătatea orală va influența toate aceste lucruri, în bine și în rău, mai curând decât credem.“
Dieta contează mai mult decât periajul
„Periază-ți dinții corect, folosește ață dentară și apă de gură, mergi regulat la dentist – este ceea ce ți se spune adesea că reprezintă cheia sănătății orale. Deci, dacă dorești mai puține carii, urmezi această prescripție, nu? Din păcate, stomatologia modernă, deși a inventat multe modalități de a rezolva problemele dinților – ceea ce face din carii boala cronică prevenibilă numărul 1 din lume -, nu a rezolvat principala ta problemă: dieta“, arată dr. Burhenne.
Regimurile antice versus dietele moderne
În Paleolitic, oamenii vânau și căutau hrană produsă de natură. Corpurile noastre au evoluat în cea mai mare parte a istoriei omenirii pentru a se potrivi acestui model alimentar, o dietă formată din carne, pește, fructe și legume. „Dacă ești tentat să te gândești că strămoșii noștri îndepărtați aveau dinți groaznici, trebuie să afli că popoarele antice aveau o sănătate dentară dramatic mai bună decât o are cea mai mare parte a lumii dezvoltate de astăzi!“, spune dr. Burhenne.
Dentistul canadian Weston A. Price (1870 – 1948), cunoscut prin teoriile sale despre relația dintre nutriție, sănătatea dentară și sănătatea fizică, a devenit renumit pentru descoperirile făcute în anii 1930, care reflectau adevărul despre dietele antice și contribuția lor majoră la sănătatea dinților.
Oamenii din triburile indigene pe care le-a vizitat Price aveau dinți drepti, lipsiți de boli și, e drept, diete foarte diferite de mâncarea modernă a zilelor noastre. Cu toate acestea, după doar o singură generație căreia i s-a introdus o dietă cu amidon, încărcată cu pâine și alimente procesate, copiii din aceste culturi au dobândit probleme ortodontice izbitoare și o creștere masivă a cariilor.
Ce lipsește dintr-o dietă modernă?
Nu doar zahărul, pâinea și alimentele procesate au fost elementele care fac diferența între cele două tipuri de diete. Price a remarcat, de asemenea, că populațiile native consumau un nutrient pe care l-a identificat drept „Activator X”. Experții presupun adesea că aceasta a fost prima descoperire a ceea ce mai târziu va fi cunoscut sub numele de vitamina K2.
Vitamina K2 este un nutrient vital pentru mișcarea sinergică a calciului în întregul corp, cu misiunea de a întări dinții și, desigur, oasele. Fără acest proces – care necesită în plus vitaminele A și D, este mult mai probabil ca dinții să dezvolte carii.
O altă teorie despre motivul pentru care dietele moderne par să provoace o creștere a cariilor este că texturile pe care le consumă oamenii nu sunt variate așa cum au fost cândva. O dietă bogată în legume cu frunze verzi, carne și semințe oferă multe texturi pentru masticare, ceea ce este excelent pentru curățarea dinților și menținerea lor fără placă bacteriană.
Rolul salivei în sănătatea bucală
„Nu se poate discuta despre dinți sănătoși fără a aminti despre salivă! Lichidul extracelular care furnizează nutrienți dinților și servește drept bază de protecție împotriva bacteriilor dăunătoare, trebuie să fie în formă bună pentru a preveni apariția cariilor“, atenționează dr. Burhenne.
„Periajul dinților ajută foarte puțin la calitatea salivei. Dieta, pe de altă parte, este doar unul dintre cei câțiva factori majori care influențează producția și calitatea salivei“, explică dr. Burhenne, adăugând că alimentele bogate în nutrienți și sărace în calorii goale ajută la promovarea unei salive sănătoase, capabile să protejeze dinții pe tot parcursul zilei.
De ce este important periajul?
„Odată ajunși în punctul acesta, s-ar putea să vă întrebați deja dacă mai recomand spălatul dinților… Răspunsul este DA, ar trebui să te speli pe dinți de cel puțin două ori pe zi!, spune dr. Mark Burhenne.
Periajul dinților influențează sănătatea dentară prin dezorganizarea bacteriilor de pe suprafața dinților. Aceasta înseamnă că este mai puțin probabil să se adune în timp și să creeze „atacuri acide” care mănâncă structura dentară și duc la carii. Dar chiar și o rutină perfectă de periaj durează doar câteva minute dintr-o zi. În schimb, alimentele pe care le mănânci afectează sănătatea dentară 22 de ore din cele 24 ale fiecărei zi a anului.
Concluzia
În mod ideal, o bună igienă orală și o dietă prietenoasă cu dinții merg mână în mână. „Spălatul pe dinți poate umple unele goluri create de o dietă mai puțin bună, dar periajul nu poate anula toate daunele unei diete nesănătoase, averizează dr. Burhenne, evidențiind și concluzia – „Periați-vă dinții de două ori pe zi, dar concentrați-vă cel mai mult pe hrănirea corpului – și aici includ și dinții, cu ceea ce are nevoie pentru a rămâne sănătos.
