Aceste strategii recomandate de medicii endocrinologi te pot ajuta să îți revii după o creștere bruscă a glicemiei
Indiferent dacă ai sau nu diabet, vei simți, la un moment dat, efectele unei creșteri bruște a glicemiei. Pentru persoanele fără diabet, simptomele trec de obicei de la sine — însă pentru cei cu diabet, valorile ridicate prelungite ale glicemiei (cunoscute și ca hiperglicemie) pot fi periculoase. De aceea, este esențial să știi cum să scazi rapid glicemia.
„Pe termen scurt, dacă lași glicemia să rămână prea ridicată, există riscul să se agraveze și să ducă la complicații serioase, precum cetoacidoza diabetică sau sindromul hiperglicemic hiperosmolar — ambele putând necesita spitalizare”, explică Beatrice Hong, medic endocrinolog și profesor asistent de medicină la Duke University.
„Pe termen lung, cu cât glicemia rămâne crescută mai mult timp, cu atât crește riscul de complicații cronice. Diabetul este o boală sistemică, iar valorile ridicate ale glicemiei se acumulează în timp, crescând riscul de probleme oculare, renale, nervoase, la nivelul picioarelor sau cardiovasculare.”
Cea mai simplă metodă este folosirea unui glucometru, care măsoară nivelul zahărului din sânge dintr-o picătură de sânge. Însă există și semne fizice care pot indica hiperglicemia.
„De obicei, când glicemia este foarte mare, rinichii încearcă să elimine excesul de zahăr, iar pentru asta au nevoie de apă”, explică Lorena Wright, medic endocrinolog. „Asta duce la urinări frecvente.” De asemenea, poți simți o sete accentuată, deoarece organismul se deshidratează din cauza pierderii de lichide. „Unii pacienți spun că se simt amețiți sau au furnicături în mâini — acesta este un semn că glicemia este ridicată”, adaugă Dr. Wright.
Simptomele pot varia, deoarece diabetul afectează întregul organism. „Alte semne includ oboseala — senzația că nu ai energia pe care ar trebui să o ai”, spune Beatrice Hong. „În cazuri mai severe, greața, vărsăturile sau durerile abdominale pot indica hiperglicemie.”
Acestea sunt efecte acute, însă dacă glicemia rămâne crescută o perioadă mai lungă — mai ales la persoanele recent diagnosticate sau care nu știu încă, că au diabet — pot apărea simptome precum vedere încețoșată sau scădere inexplicabilă în greutate. „Este foarte important să verificăm regulat glicemia, pentru că atunci când apar astfel de simptome, nivelul zahărului din sânge este deja foarte, foarte ridicat”, spune ea. „Ideal ar fi să nu ajungem în acel punct.”
Corectează doza de insulină
Dacă ai omis o doză de insulină sau pompa nu funcționează, primul pas este să rezolvi această problemă. „Insulina este un hormon produs de pancreas care acționează ca un ‘transportor’, mutând glucoza din sânge în celule, unde este folosită ca energie”, explică Beatrice Hong. Administrarea insulinei ajută astfel la scăderea glicemiei și la alimentarea celulelor.
Ia medicația pe care ai omis-o
Medicamentele pentru diabet trebuie luate regulat. Dacă ai uitat o doză, glicemia poate crește, dar revine la normal după administrare. Totuși, efectul nu este la fel de rapid ca în cazul insulinei, mai ales pentru medicamente precum Metformin.
Hidratează-te corect
Apa este esențială. „Nu bea sucuri — bea apă și hidratează-te intens”, recomandă medicii. Hidratarea ajută organismul să elimine excesul de glucoză prin urină și să reducă concentrația de zahăr din sânge.
Fă mișcare ușoară
Dacă ai insulină în organism și nu te simți rău, activitatea fizică poate ajuta semnificativ. „Exercițiile aerobice pot reduce glicemia cu 20–30% după masă”, spune Dr. Hong. Mușchii folosesc glucoza ca sursă de energie, ceea ce duce la scăderea nivelului din sânge.
⚠️ Important: exercițiile fizice NU sunt recomandate dacă nu ai insulină suficientă sau dacă există risc de complicații precum cetoacidoza diabetică. În aceste cazuri, este necesară intervenția medicală.
Pentru a gestiona mai bine hiperglicemia, este util să înțelegi ce o poate declanșa. „Primul lucru la care se gândesc majoritatea oamenilor este alimentația — în special carbohidrații, iar mai exact cei simpli”, spune Beatrice Hong. Alimentele cu indice glicemic ridicat — precum pâinea albă, cartofii sau orezul — sunt digerate rapid și pot duce la creșteri bruște ale glicemiei.
O altă cauză frecventă este omiterea unei doze de insulină. Totuși, nu este întotdeauna vorba de uitare. „La pacienții care folosesc pompe de insulină, pot apărea probleme tehnice — de exemplu, un tub blocat sau o disfuncție a dispozitivului — fără ca pacientul să realizeze că insulina nu mai este administrată corect”, explică Lorena Wright. De asemenea, insulina expusă la căldură (de exemplu) își poate pierde eficiența.
Boala este un alt factor important. Infecțiile (răceală, gripă, probleme digestive) sau chiar evenimentele acute, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral, pot declanșa episoade severe, inclusiv cetoacidoză diabetică. În plus, anumite medicamente — cum ar fi glucocorticoizii, antipsihoticele, statinele sau beta-blocantele — pot crește glicemia.
Stresul și fluctuațiile hormonale joacă și ele un rol. „Stresul poate crește cu siguranță glicemia”, spune Dr. Hong. În cazul femeilor cu diabet de tip 1, valorile pot varia și în funcție de ciclul menstrual, deși acest efect este mai rar întâlnit în diabetul de tip 2.
Deși episoadele ocazionale de glicemie crescută pot fi gestionate, hiperglicemia cronică și complicațiile precum cetoacidoza diabetică pot deveni grave, chiar amenințătoare de viață.
Dr. Hong recomandă ca persoanele cu diabet de tip 1 să aibă mereu la îndemână teste pentru cetone. Prezența cetonelor în urină este un semn clar de alarmă și necesită evaluare medicală imediată.
De asemenea, indiferent de tipul de diabet, este important să ceri ajutor medical dacă apar simptome precum:
În plus, dacă glicemia rămâne constant ridicată și nu răspunde la măsuri obișnuite (hidratare, insulină), este esențial să consulți un medic cât mai rapid.
