Rezultatele primului studiu care a analizat impactul constipaţiei asupra îmbătrânirii creierului i-a surprins pe oamenii de ştiinţă, scrie CNN. O constipaţie cronică – definită de autori ca fiind un scaun la doar trei sau mai multe zile – este legată de un risc cu 73% mai mare de declin cognitiv subiectiv, potrivit cercetării prezentate miercuri la Conferinţa Internaţională a Asociaţiei Alzheimer de la Amsterdam.
„Studiul nostru a furnizat primele dovezi de acest fel după ce a examinat un spectru larg de frecvenţă a mişcării intestinale”, a declarat pentru CNN dr. Chaoran Ma, coordonator al cercetării şi profesor asistent la departamentul de nutriţie al Universităţii Massachusetts Amherst. „Am fost surprinşi de cât de puternice sunt asocierile, în special în cazul celor care au scaune foarte rare”, a spus cercetătoarea.
Cam 16% din populaţia adultă la nivel mondial se confruntă cu constipaţia, dar aceasta este chiar mai frecventă în rândul adulţilor în vârstă, din cauza unor factori legaţi de vârstă, cum ar fi lipsa de exerciţii fizice şi de fibre alimentare, precum şi a utilizării medicamentelor ce pot provoca constipaţie ca efect secundar.
Constipaţia cronică a fost asociată cu inflamaţia şi tulburările psihice, cum ar fi anxietatea şi depresia, dar au existat multe întrebări fără răspuns cu privire la relaţia dintre sănătatea digestivă şi funcţia cognitivă pe termen lung.
Funcţia cognitivă se referă la capacitatea mintală a unei persoane de a învăţa, gândi, raţiona, rezolva probleme, lua decizii, memora şi a fi atent.
Pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări, autorii au evaluat mai mult de 112.000 de adulţi care au participat la trei studii. Primele două studii au investigat factorii de risc pentru principalele boli cronice în rândul femeilor din America de Nord, în timp ce ultimul studiu analizează aceleaşi subiecte, dar pentru bărbaţi. Autorii ultimei cercetări au colectat date privind frecvenţa scaunelor participanţilor între 2012 şi 2013, autoevaluările participanţilor privind funcţia cognitivă între 2014 şi 2017 şi detalii privind funcţia cognitivă, măsurată obiectiv, în cazul unor participanţi între 2014 şi 2018.
Comparativ cu persoanele care aveau scaun o dată pe zi, participanţii constipaţi aveau o cogniţie semnificativ mai proastă, echivalentă cu trei ani în plus de îmbătrânire cognitivă cronologică, au constatat autorii. Riscul crescut a fost, de asemenea, constatat în rândul celor care au avut mai mult de două scaunde pe zi, deşi proporţiile au fost mici.
„Cu cât aflăm mai multe despre accesul intestinului la creier, cu atât mai mult înţelegem că este foarte important să ne asigurăm că (prevenirea sau combaterea declinului cognitiv) este o abordare sistemică”, a declarat Maria C. Carrillo, director ştiinţific al Asociaţiei Alzheimer, care nu a fost implicată în cercetare. „Creierul nu este complet izolat de ceea ce se întâmplă în fluxul sanguin”, arată ea.
Această cercetare nu a fost „concepută pentru a testa relaţia cauzală dintre mişcările intestinale, microbiomul intestinal şi sănătatea cognitivă, aşa că nu putem trage concluzii ferme cu privire la secvenţa cauzală precisă care stă la baza acestei asocieri”, a precizat dr. Ma, autorul principal al cercetării. Dar frecvenţa mişcărilor intestinale şi funcţia cognitivă subiectivă sunt legate de microbiomul intestinal al participanţilor, au constatat autorii.
ROLUL BUTIRAŢILOR
În rândul celor cu mişcări intestinale rare şi funcţie cognitivă mai proastă, a existat o epuizare a bacteriilor bune care produc butiraţi – acizi graşi ce susţin bariera intestinală care împiedică bacteriile şi alţi microbi să pătrundă în fluxul sanguin. De asemenea, butiraţii ajută în mod semnificativ la sănătatea digestivă, oferind principala sursă de energie pentru celulele colonului.
Aceştia pot fi găsiţi în alimentele bogate în fibre, în suplimentele de fibre, în prebiotice şi în produsele lactate integrale – consumate cu moderaţie – cum ar fi untul, brânza, laptele.
Cei care aveau două sau mai multe scaune pe zi şi aveau o funcţie cognitivă mai proastă aveau o cantitate mai mare de specii care promovează inflamaţia şi sunt legate de disbioză, un dezechilibru al microbilor intestinali asociat cu boala.
Alte cercetări prezentate miercuri în cadrul aceleiaşi conferinţe au avut rezultate similare. Într-un rezumat al unui studiu realizat pe 140 de adulţi de vârstă mijlocie, prezenţa unor niveluri mai scăzute de bacterii intestinale neuroprotectoare Butyricicoccus şi Ruminococcus a fost asociată cu niveluri ridicate de biomarkeri ai bolii Alzheimer.
Într-un altul, făcut cu participarea a peste 1.000 de adulţi, cei cu o cogniţie slabă aveau cantităţi anormal de mari de bacterii Alistipes şi Pseudobutirivibrio în comparaţie cu ceilalţi participanţi. Bacteria Alistipes a fost asociată anterior cu anxietatea, sindromul oboselii cronice, depresia şi hipertensiunea.
„Este logic că persoanele care au aceste mişcări intesionale mult mai puţin frecvente vor avea mai puţine bacterii bune şi mai multe bacterii rele care sunt cauzate de afecţiuni inflamatorii”, spune Carrillo. „Sunt necesare studii suplimentare pentru a identifica microbii implicaţi şi funcţia lor”, a subliniat şi dr. Ma.
În ceea ce priveşte sănătatea neurologică şi cea digestivă, „alimentele bune nu numai că ne hrănesc creierul, dar promovează şi mişcările intestinale sănătoase”, subliniază Maria Carrillo.
Consumul unei cantităţi suficiente de fibre din legume, fructe, cereale integrale şi nuci poate preveni constipaţia. Consumul total de fibre ar trebui să fie de cel puţin 25 de grame pe zi, potrivit US Food and Drug Administration. De asemenea, a fi suficient de hidratat este important, pentru că înmoaie scaunul, astfel încât eliminarea să poată fi făcută fără eforturi. Exerciţiile fizice de cel puţin câteva ori pe săptămână şi gestionarea stresului pot fi, de asemenea, de ajutor.
