Un compus vegetal ignorat mult timp, prezent în fructe și legume obișnuite, atrage acum atenția cercetătorilor pentru posibilele sale efecte asupra îmbătrânirii și sănătății creierului.
Un nutrient mai puțin cunoscut din alimentația de zi cu zi ar putea avea un rol mult mai important în organism decât se credea până acum.
Cercetători de la Universitatea din Sevilla și Universitatea din Kent au descoperit că fitoenul, un carotenoid incolor prezent în alimente precum roșiile, morcovii, portocalele și ardeii, ar putea contribui la prelungirea duratei de viață și la protejarea creierului împotriva unor procese asociate cu boala Alzheimer — cel puțin în modele de laborator.
În experimentele realizate pe un organism frecvent folosit în cercetare, viermele microscopic Caenorhabditis elegans, durata de viață a crescut cu 10 până la 18,6%. În același timp, s-a observat o reducere cu 30–40% a efectelor toxice ale proteinei beta-amiloid (amyloid-β42), implicată în formarea plăcilor cerebrale specifice Alzheimerului.
Fitoenul a fost mult timp trecut cu vederea. Spre deosebire de carotenoizii cunoscuți, precum beta-carotenul sau licopenul, acesta nu dă culoare alimentelor și a fost considerat mai degrabă un precursor „inactiv”, fără un rol real în organism.
Cercetarea, parte a lucrării doctorale realizate de Ángeles Morón Ortiz, a analizat atât fitoenul pur, cât și extracte obținute din microalge, în special Chlorella sorokiniana și Dunaliella bardawil. Aceste extracte, bogate în fitoen, au avut efecte similare cu substanța pură. Important este că nu au afectat creșterea sau alimentația organismelor studiate, ceea ce sugerează că beneficiile nu au apărut din reducerea caloriilor sau dintr-un stres metabolic.
Experimentele au arătat și mecanismul posibil prin care acționează fitoenul. Substanța a crescut rezistența la stresul oxidativ — un proces în care molecule instabile afectează celulele și contribuie la îmbătrânire și la boli precum cancerul sau afecțiunile neurodegenerative. La anumite doze, rata de supraviețuire în condiții de stres oxidativ a crescut chiar și cu 53%. Acest efect este în linie cu ceea ce se știe deja despre carotenoizi, care pot neutraliza radicalii liberi sau activa mecanismele de apărare ale organismului.
Rezultatele legate de Alzheimer sunt, de asemenea, relevante. În modelul de laborator folosit, acumularea proteinei beta-amiloid (amyloid-β42) duce la paralizie progresivă. Organismele tratate cu fitoen au prezentat o întârziere clară a acestui proces, ceea ce indică un efect protector împotriva agregării proteinelor — unul dintre mecanismele-cheie implicate în această boală.
„Acestea sunt rezultate preliminare foarte promițătoare, așa că ne dorim să obținem finanțare pentru a continua această direcție de cercetare și pentru a înțelege exact mecanismele prin care apar aceste efecte”, a declarat Dr. Paula Mapelli Brahm.
Dincolo de aceste descoperiri, fitoenul ar putea avea și o importanță reală în alimentația zilnică. Unele studii sugerează că este consumat în cantități mai mari decât mulți alți carotenoizi și că se acumulează în diverse țesuturi ale corpului, inclusiv în piele. Există, de asemenea, indicii că ar putea oferi protecție împotriva radiațiilor ultraviolete, ceea ce îi crește potențialul beneficiu pentru sănătate.
Studiul evidențiază și rolul microalgelor ca sursă promițătoare și sustenabilă de fitoen. Spre deosebire de culturile agricole tradiționale, microalgele cresc rapid, necesită foarte puțin spațiu și pot produce concentrații ridicate de compuși benefici. Ele sunt deja folosite în suplimente și ingrediente alimentare, iar importanța lor este în creștere, pe măsură ce interesul pentru o alimentație mai sănătoasă și mai prietenoasă cu mediul devine tot mai mare.
Chiar dacă rezultatele provin din studii pe un organism simplu, Caenorhabditis elegans, acest model a stat la baza unor descoperiri majore în știință, inclusiv în domenii precum îmbătrânirea, reglarea genelor și moartea celulară. De multe ori, astfel de cercetări reprezintă primul pas către studii pe oameni.
Totuși, cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare pentru a confirma dacă aceleași efecte apar și la oameni.
Pe baza acestor rezultate, echipa a început deja să investigheze efectele fitoenului dincolo de longevitate și boli neurodegenerative. Într-un studiu mai recent, tot pe C. elegans, au analizat modul în care acest compus influențează structura stratului extern, asemănător pielii. Rezultatele au arătat că extractele bogate în fitoen îmbunătățesc integritatea „epidermei” și întăresc semnificativ bariera protectoare, sugerând un potențial interesant pentru sănătatea pielii și procesele de îmbătrânire.
În paralel, cercetătorii explorează și alte direcții. În experimente preliminare pe celule umane, extractele bogate în fitoen au demonstrat efecte de protecție împotriva stresului oxidativ și chiar semne timpurii de activitate antitumorală în celulele de cancer colorectal.
Cum afectează statul pe scaun și "scrolling"-ul pe telefon creierul
