Persoanelor cu boli de inimă li se poate prescrie o doză zilnică de aspirină pentru a preveni un eveniment cardiac. Aceeași practică este adesea aplicată și persoanelor cu risc crescut de cancer de colon, deoarece, fiind un antiinflamator, medicamentul poate „interfera cu procesele biologice care duc la dezvoltarea cancerului”, explică Steven Lee-Kong, medic și șef al secției de chirurgie colorectală la Hackensack University Medical Center.
Totuși, un studiu recent sugerează că este posibil să nu fie indicat să iei aspirină zilnic pentru prevenirea cancerului colorectal, în ciuda creșterii cazurilor acestei boli.
Pentru acest studiu, publicat în Cochrane Database of Systematic Reviews, cercetătorii au realizat o analiză sistematică și o meta-analiză a 10 studii clinice randomizate, care au inclus aproape 125.000 de participanți ce au luat aspirină zilnic.
Pe baza acestor date, au evaluat beneficiile și riscurile administrării zilnice de aspirină pentru prevenția primară a cancerului colorectal în populația generală — nu în cazul persoanelor cu risc crescut din cauza unor afecțiuni specifice ori a celor cu antecedente familiale de polipi sau cancer de colon.
Ca în cazul oricărui antiinflamator nesteroidian, există riscuri asociate administrării pe termen lung a aspirinei—în special „sângerări grave la nivelul stomacului și creierului”, explică Dr. Lee-Kong. Așadar, întrebarea esențială este: beneficiile depășesc riscurile?
Cercetătorii și-au structurat rezultatele analizând incidența cancerului colorectal și decesele cauzate de acesta, pe diferite intervale de timp. De asemenea, au evaluat și riscurile majore asociate tratamentului pe termen lung, precum hemoragiile extracraniene severe și accidentul vascular cerebral hemoragic—două complicații importante în cazul utilizării îndelungate a aspirinei.
Cu un grad moderat de certitudine, cercetătorii au constatat că, la persoanele sănătoase, administrarea zilnică de aspirină timp de 5 până la 15 ani are un impact minim sau inexistent asupra incidenței cancerului colorectal. După peste 15 ani de utilizare, datele — cu un nivel foarte scăzut de certitudine — sugerează că aspirina ar putea reduce ușor riscul de apariție a bolii.
În ceea ce privește mortalitatea prin cancer colorectal, rezultatele sunt la fel de neclare: există dovezi cu certitudine redusă că administrarea aspirinei timp de 5–10 ani ar putea chiar crește riscul de deces, în timp ce între 10 și 15 ani nu pare să aibă un impact semnificativ. Abia după 15 ani sau mai mult apare o posibilă reducere a mortalității, însă și aici dovezile sunt slabe.
Concluzia: pentru persoanele fără risc crescut de cancer colorectal sau boli cardiovasculare, administrarea zilnică de aspirină poate face mai mult rău decât bine, deoarece riscurile — în special sângerările severe — sunt clare și imediate, în timp ce beneficiile sunt incerte și apar doar pe termen foarte lung.
În locul automedicației, medicii subliniază că cea mai eficientă metodă de prevenție rămâne screeningul regulat. Investigații precum colonoscopia pot identifica și elimina polipii înainte ca aceștia să devină cancer, iar aspirina nu ar trebui niciodată considerată un substitut pentru aceste controale esențiale.
Efectul neobișnuit al hidratării insuficiente. Ce se întâmplă dacă uiți să bei apă?
